marți, 13 martie 2018

Ultima postare, nefinalizata, a lui nea Gheorghita... 31.08.2013


ISTORIA ŞI GEOGRAFIA COMUNEI BOGDANA!! DIN PLASA TÂRGU-SIMILA ,JUDEŢUL TUTOVA

(Actualizată în scris modern de mine Gheorghiţă Epure,respectând pe cât posibil scrisul anului 1887)
 (EDIŢATĂ   ÎN   ANUL   1898)
Cu notiţe istorice şi traditionale.SCRISĂ DE  EPISCOPUL   ANTONOVICI   ORIGINAR DIN SATUL GĂVANU (lîngă  Biserică  în dealul Gâdesii)
GEOGRAFIA  FIZICĂ
AŞEZARE-Comuna Bogdana este situată la marginea dinspre nord a judeţului Tutova,lângă judeţul Vaslui şi la depărtare de 40 km de Oraşul Bîrlad .
LIMITELE,-ComunaBogdana este limitată la nord cu comunile Laza şi Muntenii-de-jos.La est cu comuna Orgoieşti,la sud şi sud-vest cu comunile Bogdăniţa şi Buda,iar la apus cu comuna Floreşti.
Comunile Laza şi Muntenii-de-jos fac parte din judeţul Vaslui.Iar Orgoieştii,Bogdăniţa,Buda şi Floreştii-din judeţulTutova.
Separarea comunei Bogdana de celealte comune limitrofe se face în trei locuri prin limite naturale : în partea apuseană prin dealul Gâdesei care o separă de comuna Floreşti;la răsărit ,prin dealul Orgoieştilor  care o separă de comuna Orgoieşti;la nord prin dealul Racovei care o separă de comuna Laza (valeaRacovei) si prin hotarele moşiilor-din comuna Muntenii-de-jos;iar la sud şi sud-vest se desparte de comunile Bogdăniţa şi Buda numai prin hotarele moşiilor.
ÎNTINDEREA-Suprafaţa totala a comunei Bogdana este de aproximativ 4200 hectare.
OROGRAFIA şi HIPSOMETRIA.-Tot teritoriul comunei Bogdana se compune numai din dealuri si vai avand forma unui poligon neregulat.
Dealurile-În comuna Bogdana sunt şapte dealuri,dintre care numai acel de la extremitatea nordică se întinde in direcţia de la vest spre est  fiind şi cel mai înalt;iar cele alte sase merg toate paralele de la nord spre sud variind între ele în privinţa lungimei şi înălţimei.Patru din aceste dealuri sunt în interiorul comunei şi trei la extremităţile ei.


a)Dealurile din interiorul comunei
1)DealulTaberei(sau a Magariului)
(Se mai numeşte în hârtiile vechi ale satului Bogdana….dealul Măgariului,(hotarnică din 1741).S-a preferat numirea ce i se da zilnic de săteni în conversaţii,neştiind marea lor majoritate dacă i se mai zice şi al Măgariului.Pentru numele de Tabără sunt două tradiţii:una zice că s-a numit aşa pentru că aici a tăbărât armata lui Bogdan,tatăl lui Ştefan–Vodă,de s-a ascuns,fiind urmărit de Leşi.Cealaltă tradiţie spune că dealul s-a numit Tabăra pentru că aici se refugiau oamenii în vremea Tătarilor şi Turcilor,nu numai din satul Bogdana,ci şi din altele mai depărtate şi chiar din oraşul Bîrlad.Aceştia veneau aici cu carele sau cu trăsurile în care îşi puneau femeile şi copiii,râşniţe şi cele necesare pentru hrană.Şi după ce se urcau pe acest deal,ascundeau bine drumurile spre a nu se putea urca duşmanii la dânşii.
Se numeşte dealul Măgariului pentru că aici ar fi fost odată un măgar care,când zbiera,se auzea tocmai de la satul Rădăieşti care este spre sud în depărtare ca la 20 km aproximativ.Este de observat că bogdănaşii numesc Tabără în deosebire podişul acestui deal de la râpa Sitariului spre nord de unde şi drumul ce merge într-acolo se cheama <<drumul Taberii>>). 
Dintre toate dealurile comunei Bogdana,acesta are cea mai mare întindere.Pornind din dealul Racovei merge spre sud trecând prin mai multe comune sub diverse denumiri şi când ajunge în dreptul cătunului Drujeşti(com.Bacani)se contopeşte  cu sesul. Dealul Taberii până pe la 1840,ca şi cea mai mare parte din teritoriului comunei Bogdana,era acoperit cu pădure seculară;iar de atunci,începând a se tăia fără  milă şi a i se da foc,s-a dezbrăcat cu totul rămânând abia ici-colo câte un tufiş.Acest deal în trecerea sa prin satul Bogdana şi cătunul Similişoara se ramifică de la un loc în două părţi,formând la mijloc o vale îngustă numită Similişoara –Sacă(spre deosebire de Similişoara-cu-apă).Din aceste ramificaţii,numai cea dinspre răsărit merge până la comuna Băcani,cum am arătat mai sus,pe când cea dinspre apus,abia iese de pe teritoriul comunei Bogdana şi începe a se micşora aşa de tare că pe teritoriul comunei vecine, Buda,se contopeşte cu şesul.Numai coasta dinspre apus şi podişul Taberii se află cultivate având şi mai multe vii;iar coasta dinspre răsărit intrând o parte în vatra satului Bogdana şi având mai multe surpături,din cauza înclinaţiei prea mari,nu se fac pe ea semănături decât puţine şi acelea mai cu seamă în partea nordică.Pe podişul acestui deal în partea dinspre nord,este situat satul Lacul-Babei.Dealul Taberii are o înăţime de 178 metri în dreptul  Bisericii Trei-Ierarhi Bogdana-Nord.
(Înălţimile tuturor dealurilor din comuna Bogdana sunt raportate la şesul Bogdanei,ca cel mai jos de pe tot teritoriul comunei şi anume la podul de pe pârăul Plopoasei ce vine spre nord-est de la Biserica  Sfinţilor Trei-Ierarhi,la capătul sudic al dealului Piscul-Racovei).

PISCUL RACOVEI.
Începe din dealul Racovei tot ca şi dealul Taberii merge spre sud coborând până când aproape de satul Bogdana se contopeşte cu şesul.Piscul Racovei este însemnat prin pietrăria sa de unde  s-a luat în 1837-1839 piatra pentru pavajul oraşului Bîrlad şi pentru şoseaua judeţeană şi cea vecinală.O parte din acest deal este acoperit cu ţihlă(tufiş),o parte cu vii şi puţine semănături.La extremitatea nordică,pe podişul Piscului Racovei se află satul Fântâna-Blănariului.Pe muchia acestui deal trece drumul vecinal Bogdana spre judeţul Vaslui.Are o înalţime de 202 metri în partea de nord unde este satul amintit.
COAMA PORCULUI.S-a numit aşa de la forma lunguiaţa şi are şi muchea ascuţita.Coama Porcului începe dinspre nord din dealul Racovei,se întinde printre satele Suceveni şi Bogdana,mergând din ce în ce coborând pânaă la extremitatea comunei dinspre cătunul Tunseşti(comuna Bogdaniţa)se contopeşte cu şesul.Cele două costişe ale sale dinspre apus şi răsărit,sunt cultivabile;în partea nordică unde are înălţimea de 213 metri este acoperit pe coasta apuseană cu pădurea Bogdanaşilor;iar pe coasta dinspre răsărit cu pădurea proprietarilor din Suceveni şi Chiţoc.Pe coama Porcului sunt vii care sunt cele mai vechi din comună.Aproape de extremitatea sudică a acestui deal pe coasta dinspre apus,a fost în vechime un sat numit Şerbăneşti,care nu mai există.Pe muchea dealului Coama Porcului se afla urmele unui drum vechi care oamenii îl numesc:drumul lui Ştefan-Vodă.
(Despre vechimea acestui drum ne încredinţează şi o hotarnică din anul 1741,unde este numit drumul cel mare.Acesta ne arată că el servea nu numai pentru comunicaţia locuitorilor din satele vecine ci şi la alte transporturi îndepărtate pentru comerţ.Drumul acesta venea dinspre Bîrlad şi trecând pe Coama Porcului se cobora în valea Racovei şi de aici mergea spre Vaslui şi Iaşi.În partea de nord a Coamei Porcului unde se uneşte cu Dealul Racovei,mai la vale de Pădurea Chiţocului,este un loc mai ridicat care se numeşte scaunul tâlharului,scaunul lui Verdeş sau la piciorul scurt (pentru că acest hoţ Verdeş avea un picior mai scurt);de aici şi proverbul pe la unii oameni de prinprejur <<la verdeş>>,care serveşte a se adresa cuiva când nu voieşte să-i dea un lucru.Mai este un loc pe valea Bogdănei spre sud în dreptul comunei Băcani care se numeşte la cotul Smarandei,ÎNSEMNAT ÎN VECHIME PRIN tâlhării.(Acestea confirmă ca drumul despre care este vorba nu era din cele ordinare).
DEALUL SUCEVENILOR.Acest deal şi-a luat numele de la satul care este situat pe coasta sa apuseană.Începe din pădurea Chiţocului(comuna  Muntenii-de-Jos şi se întinde spre sud mergând prin comuna Bogdana şi Bogdăniţa din ce în ce coborându-se.Dealul Sucevenilor este acoperit cu pădure în partea de nord,nord-est şi sud;iar restul este întrebuinţat pentru agricultură.Are înalţimea de 200 metri.

b)Dealurile de la extremitaţile comunei Bogdana.
1)Dealul Racovei Acesta formează o parte din latura nordică a comunei Bogdana;se întinde de la apus spre răsărit separând această comună de valea Racovei(comuna Laza),judeţul Vaslui.Dealul Racovei este cel mai înalt din comuna Bogdana având o înalţime de 256 metri;de pe acest deal se văd multe sate spre sud-vest de comuna Bogdanade;de asemenea şi spre nord –valea Racovei de la care şi-a luat numirea,precum şi multe dealuri,văi şi sate din judeţul Vaslui şi chiar acest oraş.
(Cu tăierea pădurii de pe dealul Racovei şi aratul pământului de la Fântâna-Blănariului s-au găsit de oameni multe săgeţi şi suliţe ruginite;de asemenea s-au mai găsit şi pe coasta apuseană a dealului Coama Porcului,pe dealul Sucevenilor,pe Dealul Taberii şi pe valea Similişoara-cu apă.O săgeată din astea s-a găsit pe podişul dealului Taberii(ramificaţia apuseană),deasupra izvorului Varniţei.Cealaltă sageată şi suliţă s-a găsit pe coasta apuseană  a dealului Sucevenilor).
2)Dealul Orgoieştilor se află situat la marginea dinspre răsărit a comunei Bogdana,formând latura despărţitoare a acestei comune de Orgoieşti;el se întinde în direcţia de la nord spre sud.Numai coasta dinspre apus până pe zare aparţine comunei Bogdana.Înălţimea sa nu este măsurată însă poate avea cam 160 metri.
3)Dealul Gâdesei.(Tradiţia spune că s-a numit aşa de la numele unei babe GÂDEASA,care ar fi trăit cândva în pădurea Floreştilor).
Acesta formează latura dinspre apus  a  comunei  Bogdana  prin  care  se  separă de comuna Floreşti.Luandu-ş  începutul din dealul Racovei merge în direcţiunea spre sud tot micşorându-se până ce pe teritoriul comunei vecine Buda,în dreptul cătunului Pleşeşti se contopeşte cu şesul.Coasta dealului Gâdesei  dinspre răsărit(cuprins în teritoriul comunei Bogdana)până pe la 1860 era acoperită în mare cu pădure seculară;astazi mai sunt puţine rădiuri;încolo pământul se întrebuinţează pentru sămănături.Tot pe această coastă este aşezat cătunul Similişoara;iar cea dinspre apus este acoperită cu pădurea seculară a Floreştilor,ce aparţine statului.Dealul Gâdesei are o înălţime în dreptul cătunului Similişoara de 131 metri.
 VĂILE.Com. Bogdana sunt trei văi şi trei vâlcele care merg paralele dela nord spre sud şi anume:
1)Valea Bogdanei.S-a numit aşa de la pârăul Bogdana care curge prin mijlocul ei.Luîndu-şi  începutul de la izvorul acestui pârău unde se mai numeşte :Fundatura sau Arşiţa,se întinde în direcţie sudică printre dealul Coama Porcului şi Tabără;ieşind de pe teritoriul comunei Bogdana,merge prin  mai multe comune până la Băcani unde se întâlneşte cu valea Similei.Valea Bogdanei este cea mai adâncă şi cea mai largă din cuprinsul comunei;ea este destinată şi pentru fânaţ.
2)Valea Similişoara-cu-apă.
(Valea aceasta se numea Similişoara şi pe la anul 6962(1514)cum se vede într-un uric a lui Alexandru Vodă,menţionat în actul de judecată a răzeşilor Pleşeni cu Vasile Miclescu,înaintea divanului  din Iaşi,din anul 1803).
Ea se cuprinde între  dealul Taberii şi Dealul  Gâdesei.Începând ca şi pârâul Similişoara de lîngă dealul Racovei,unde se zice Fundul Similişoarei  sau la Socrărie,se întinde spre sud prin mai multe comune,până la Gura-Similei,aproape de Bîrlad.Valea Similişoarei este întrebuinţată pe teritoriul  comunei  o parte pentru  fânaţ şi  parte pentru agricultură.Este mai ridicată decât valea Bogdanei cu 31 de metri.   
3)Valea Sucevenilor.Aceasta şi-a luat numirea de la satul Suceveni  situat acolo.Merge spre sud printre dealul Sucevenilor şi Coama Porcului,până la capătul acestuia din urmă unde se uneşte cu valea Bogdanei .Prin aceasta vale trece şi pârăul cu acelaşi nume.Se întrebuinţează pentru fânaţ şi agricultură.Este mai ridicată ca valea Bogdanei cu 26 de metri.
4)Valea Plopoasa.Acest nume şi l-a luat de la plopii cei mulţi care erau aici cândva.Se afla de la nord de satul Bogdana,între dealul Taberii şi Piscul Racovei;la extremitatea sudică a acestuia din urma se contopeşte cu valea Bogdanei.Din  fundul  acestei  văi  izvorăşte pârâul  Plopoasei.Această vale se întrebuinţează doar pentru agricultură.
5)Vâlceaua Similişoara-Sacă.Ea este cuprinsă între cele două ramificaţiuni ale Taberii ;Se numeşte aşa pentru că nu trece prin ea nici un pârâu.Această vâlcea fiind îngustă iar prin mijlocul ei trece o râpă,nu poate fi cultivată.Este mai ridicată ca valea Bogdanei cu 100 de metri.
6)Vâlceaua Vladnicului (alţii pronunţă Vlamnicului).
Această vale este cuprinsă între dealul Orgoieştilor şi Sucevenilor ;prin ea trece pârâul Vladnicului şi este însemnată prin fânul său foarte bun .Este mai ridicată decât Valea Bogdanei cam cu 110 metri.
     




 RÂPELE 
 Cele mai însemnate râpe din comuna Bogdana sunt următoarele:
a)râpa Lomotii,în partea despre sud a satului Bogdana .
b) râpa Sitariului,pe coasta raăsăriteană a Taberii ,prin ea trece şi un pârâu,care curge spre răsărit şi se varsă în pârâul Bogdana;
c)râpa Gâdesei(Mălăreu)în centrul satului,prin ea trece pârâul Gâdesei;
d)râpa lui Verdeş(sau Vasile Buţa)tot în centrul satului ,foarte adâncă,prin ea trece pârâul Verdeş.
   e)râpa Caprei ,este fomată din surpături foarte vechi ale dealului Taberii ,situată la nord de satul Bogdana;(batranii povestesc despre un fapt întâmplat la râpa Caprei  urmatoarele:în anul 1821,în postul Sânt-Petrului(iunie),venind cam 40 de turci în Bogdana,au înspăimântat pe toţi oamenii  încât foarte mulţi au fugit pe Tabără,pe la râpa Caprei.Aici veniseră şi mai mulţi Bîrlădeni ,se zice ca erau invitaţi de Stan Bacalu,care avea neamuri în satul Bogdana,precum şi nişte pământ.Ascunzându-se ei la capătul râpei Caprei ,ceva mai la deal de unde este astăzi un pod,au venit vreo 12 turci calări,să-i urmărească;Vasile Chicoş(fondatorului Bisericii Trei Ierarhi din Bogdana)şi Ioniţă  Chicoş,fiind pripăşiţi de ceilalţi care au fugit pe Tabără la deal,s-au ascuns după un fag mare şi pe când treceau turcii pe drum,Vasile Chicoş a înmărmurit de frică ,iar Ioniţă,luându-şi curajul  a tras cu puşca într-înşii  şi a ucis pe unul care era hoge(preot  turc) Celalţi turci,luându-l se întoarseră înapoi şi ajungând la vale unde apuca drumul spre satul Bogdana ,au zărit un om ascunzându-se prin nişte brusturi .Era Lupu Irimia,pe care l-au prins şi i-au tăiat capul ;apoi luându-l în suliţă apucară spre sat Pe drum au întâlnit un jidan(evreu) şi socotind că este preot creştin l-au ucis zicând că :precum creştinii au ucis un hogea al lor,aşa le ucid şi ei pe popă.Atât trupul turcului mort precum şi capul lui Lupu Irimia au fost duse în sat la casa lui Saghin Bârcă unde se aflau şi ceilalţi turci şi au îngropat după casa acestuia în grădină pre hogea lor.Şi n-au mai îndrăznit turcii să mai umble după prădăciuni.Astăzi peste asezătura unde a fost fagul cel mare după care s-au ascuns alde Chicoş,a venit o surpătură de pământ).
     f)râpa Turului,se află pe coasta apuseană a dealului Taberii,despre Similişoara-cu Apă ;(la capătul  râpei Turului,pe podişul Taberii sunt trei moviliţe foarte vechi  care astăzi abia se mai cunosc,fiind arate.Bătrînii spun ca mai înainte aveau o înălţime cam de trei metri fiecare ;cea mai despre apus avea pe lânga ea şi urmele unui şanţ.Nu se scrie nimic pozitiv de când şi pentru ce au fost făcute.Unii zic ,că ar fi fost făcute în vremea  bejăniei  când oamenii se refugiau pe Tabără ,alţii că în timpul vreunui război.
      g)râpa  Buftii ,tot pe  coasta apuseană a Taberii despre Similişoara-Sacă ,la extremitatea sud-vestică a teritoriului comunei despre Tunseşti-Găvan.(tradiţiunea spune că aici s-ar fi ascuns odată Ştefan-Vodă)
      h)râpa lui Iruncă ,în Suceveni .Aici s-a făcut var pentru tencuit pe la anul 1852.
       i)râpa Jidanului ,pe coasta apuseană a dealului Coama Porcului,în Fundatura-Arşiţei;s-a numit aşa despre cum spune tradiţiunea din împrejurarea că un jidan(evreu)a fost ucis aici cândva de nişte tătari.
HIDROGRAFIA .Apele de care este udat teritoriul comunei Bogdana sunt pâraiele şi iazurile ;pe lângă acestea se mai adaugă şi un număr de lacuri şi râmnice mici.
                         1)pâraiele cele mai însemnate sunt urmatoarele:
               a)pârâul Bogdana,ce izvorăşte din fundul văii Bogdana ,unde se mai zice şi Fundătura –Arşiţei,curge pe lângă satul Bogdana  şi la extremitatea dinspre sud  a comunei se varsă în iazul Tunseşti ,comuna Bogdăniţa.(Tradiţiunea spune că acest pârâu s-a numit Bogdana  de la numele lui Bogdan ,tatăl lui Ştefan Vod(Cel Mare) care odată a trecut pe aici cu oastea sa ,când a fost nevoit să se îndosească din pricina Leşilor prin locurile acestea ,aşezându-se pe dealul Taberii.Numirea de Bogdana  o avea acest pârâu şi pe timpul  Marelui  Ştefan,dupa cum se vede dintr-un uric din anul 1467).
      b)pârâul  Plopoasei,izvorăşte din fundul vâlcelei cu acelaşi nume,curge mai întâi spre sud ;iar când ajunge la capătul dealului Piscul-Racovei se abate spre est  unde se şi varsă în pârâul Bogdana.
       c)Pârâul Similişoara .Acesta este o ramură mai mică a pârâului Simila .El izvorăşte din fundul văii Similişoara-cu-Apă,de sub dealul Racovei,unde se zice:la Socrărie;şi mergând spre sud prin această vale ,când ajunge la cătunul Pleşeşti ,comuna Buda,se uneşte  cu ramura principală a  pârâului Simila care izvorăşte din comuna vecină,Floreşti,tot de sub dealul Racovei.Până la Pleşeşti ambele ramuri se despart prin dealul Gâdesei;aici terminându-se dealul ,unirea celor două ramuri  ale pârâului Simila devine posibilă.După aceasta pârâul Simila îşi continua drumul pe valea cu acelaşi nume până la Gura-Similei ,unde se varsă în pârâul Bîrlad
[După o tradiţiune comunicată de Sfinţia Sa Părintele Econom  A.Nicolau din Bîrlad ,fost învătător mai mult timp în satul Bogdana ,se zice că pârâul Similişoara (Simila)şi-ar fi luat numele de la un paşşă turcesc  Selim cu toata  urdia  lui(?)
Pârâul Similişoara ,fiind o ramură a pârâului Simila putem zice ca şi el se raportă cele narate în Letopiseţele Moldovei,unde se face amintire de dânsul cu ocazia bătăliei ce Marele Ştefan  a dat turcilor  în valea Racovei  la Podul Înalt în anul 1475 şi anume:
Dacă  i-au bătut pe turci au luat-o în gios de la Podul Înalt prin pădure şi au ieşit unde purcede  apa Similei în ţinutul Tutovei;acolo în legea lor turcii au dat lauda lui Dumnezeu  că s-au vazut ieşiţi la lume.Iar Ştefan Vodă  pornitu-sau după dânşii cu Moldovenii  săi şi acei 2000 de leşi  şi au gonit pre turci până i-au trecut Siretul la Ionaşeşti,unde se cheamă vadul Turcilor până astăzi.Şi  acolo deasupra Siretului ,la movila cea mare a Tecuciului  au odihnit 3 zile].
         d)Pârâul Sucevenilor.—ce izvorăşte din fundul văii cu acelaşi nume ,merge spre sud prin satul Suceveni  şi când ajunge la capătul dealului Coama Porcului  se abate cam spre vest ,apoi iar spre sud  unde se şi varsă în iazul din Tunseşti,comuna Bogdăniţa,ca şi pârâul Bogdana.
        e)Pârâul Vladnicul,ce purcede din râmnicul (heleşteul)ce este aproape de casele proprietarului,pe dealul Sucevenilor ,curge spre sud prin valea Vladnicului  şi trece în comuna Bogdaniţa ;în urma sub numele de pârâul Bogdăniţa se varsă în stânga pârâului Bogdana ,la cătunul Coroieşti.
   f)Pârâul Gâdesei –purcedând de pe coasta răsăriteană  a dealului Taberii  de la fântâna sau şipotul Gâdesei,de unde şi-a luat şi numele ,curge spre răsărit prin râpa tot cu acest nume şi se varsă în pârâul Bogdana.
[După cele spuse din bătrâni –aceasta fântână cu şipot ,se numeşte Gâdeasa ,după numele unei babe,care a trăit cândva în pădurea Floreştilor  de la care şi-a luat numele şi dealul Gâdesei.Că această babă având mulţi porci ,într-o zi s-au răzleţit o parte din ei prin codru şi baba căutându-i ba pe ici,ba pe dincolo,a ajuns unde este astăzi această fântână .Ea fiind obosită,avu o sete foarte mare şi văzând apă în scurmăturile de porci ,puse o teicuţă din coarjă de tei într-un mal de unde ieşea apă mai multă şi bău cu înlesnire.În urmă îşi luă porcii şi se duse în treaba ei;iar băieţii satului păscându-şi vitele pe acolo ,când le era sete se duceau la acea scoarţă de tei şi beau apă şi ei.De aici i s-a dat numele de  şipotul babei Gâdesei ,şipotul Gâdesei.]
[Altă tradiţiune continuă  această povestire aşa:destuparea izvorului precum şi pietruirea fântânei  acesteia s-a făcut de o altă babă anume Draga ,care pentru ai fi pomană a plătit la băieţi  câte o para de fiecare piatră  ,ca să care spre a o pietrui.Bătrânii mai spun că au apucat pe la fântâna Gâdesei   puşi  mulţi nuci din vremile de demult şi care astăzi nu mai sunt].
[Tot la această fântână s-a întâmplat că în vremea tătarilor ,o fata mare pogorându-se la apă de pe dealul Taberei ,a ucis cu cobiliţa pe un tătar dintr-o singură lovitură].
La  fântâna  Gâdesei  s-a  obişnuit  întotdeauna ,până astăzi ,spre a ieşi la Bobotează  cu Iordanul ,de la Biserica Sf.Nicolae,precum şi când se face aghiazmă şi rugăciuni de neplouare].
      g)Pârâul Verdeş—S-a numit aşa de la un şipot a lui Verdeş  care a fost pe coasta despre răsărit  a dealului Taberei ,în locul căruia astăzi este un  râmnic de peşte.Luându-şi  începutul  de aici  curge prin râpa Verdeş (Vasile Buţa) în direcţiunea sud-est şi se varsă în pârâul Bogdana.
     2)IAZURILE –În comuna Bogdana sunt patru iazuri (heleşteie)şi anume:
     a)Iazul proprietăţii  mari din Suceveni,ce este pe pârâul Sucevenilor ,spre sud de satul Suceveni pe o întindere de aproximativ 60 ari.El conţine peşte şi o moară pentru măcinat.
     b)Iazul din satul Suceveni---tot pe pârâul Sucevenilor ,destinat pânş acum numai pentru peşte,are o întindere ca la 40 ari.
    c)Iazul din satul Bogdana --  pe pârâul cu acelaşi nume cu întindere de 50 ari.Conţine puţin peşte şi are şi o moară.Altă dată era mai mare dar acum s-a mâlit.
   d)iazul de pe pârâul Similişoara –Este făcut împreună cu moara în anul 1843 de răposatul Vasile Buţa .Are o întindere ca la 30 ari ;altă dată era de cinci ori mai mare,acum este mâlit şi are şi puţin peşte. 
3)LACURILE
Deşi nu sunt aşa de însemnate ,totuşi pentru numirile ce le poartă ,am crezut de cuviinţa să le amintesc,-mai cu seamă ca deşi mici ,au o existenţa permanentă.Acestea sunt:
a)Lacul Gorunii -Se află situat pe podişul dealului Taberii ,are o întindere de 10 ari,când este plin;pe lângş el creşte stuf şi papură.Se spune că în vechime se găseau  mulţi porci sălbatici   şi că prin împrejurimile acestui  lac erau fagi şi stejari  şi plopi mari.
b)Lacul Babei,se află deasupra dealului Taberei,lângă cătunul cu asemenea numire.
c)Lacul-cu-apă,este pe coasta apuseană a dealului Coama Porcului  unde se face o mică asezătură şi alături cu ea o ridicătură de pământ numit Tîrnicioara.Se spune că odată  avea peşte iar întinderea nu trece de 12 ari când este plin.
d)Lacul Vladnicul—între dealul Sucevenilor şi Orgoieştilor .I se păstrează numai numele căci apă nu mai conţine.Prin mijlocul lui trece pârâul Vladnicul care-şi ia începutul din râmnic ,aproape de casele proprietarilor pe dealul Sucevenilor.
4)RÂMNICELE(heleştee)sunt opt la număr.Ele se află mai ales în satul Bogdana.Destinaţiunea lor este numai pentru peşte şi raci.Întinderea lor nu trece  de 6-10 ari.


GEOLOGIA.
În acest capitol ne vom mărgini numai la o scurtă dare de seamă  asupra diferitelor soiuri de pământuri cultivabile  ce s-a putut observa pe cuprinsul comunei Bogdana  şi anume:
-Valea Vladnicului şi a Sucevenilor ,valea Bogdanei cu Fundătura-Arşiţei ,Similişoara-cu-apă conţin pământ  nisipo-humifer.Mare parte din valea Plopoasei,o parte din coasta apuseană a Sucevenilor---sunt compuse din pământ nisipo-calcaros;iar o mică întindere de pe coasta apuseană a Taberii ,la izvorul Varniţei  are pământ calcaro-nisipos.Dealurile Sucevenilor,Coama Porcului ,Tabăra,Racova şi Gâdeasa  au în general pământ nisipo-argilos ;coasta dinspre apus  a Coamei  Porcului ,precum şi o parte dinspre sud a dealului Taberei,sunt formate din pământ nisipo-humifer.Dealul  Piscul Racovei este mai mult pietros.
CLIMA  Din cauza lipsei de observaţiuni  meteorologice în comuna Bogdana,nu se poate preciza clima sa.În tot districtul Tutova nu cunoastem să se fi făcut alte observaţiuni  decat a apei căzute de la ploi,zăpadă etc....deci nu vom putea da nici o cifră relativă la temperatura mijlocie a comunei Bogdana.Totuşi pentru a ne face o idee de cantitatea de apă ce a căzut,vom lua cifrele obţinute in anul 1887 stil nou,la Bîrlad.Stratul de apă este măsurat in milimetride grosime.Total lunar este:
Ianuarie.........11,8 milimetri in 6 zile de ploaie 
Februarie------22,0----//---------6-----//--------//----   
Martie----------18,1----//------//-6------//--------//----   
Aprilie -----------7,9----//------//--7-----//--------//----   
Mai---------------5,5----//-----//---5-----//-------//----
Iunie-------------12.0----//---//----6-----//----//------
Iulie--------------20.9---//-----//---4-------//---------
August----------25.7-----//--------7--------//---------
Septembrie----11.1----//---------4------//----------
Octombrie-----73.1-----//--------11-------//---------
Noiembrie------34.9------//------6-----//----------
Decembrie-----68.4-----//-------8--------//---------
Total------311.4
Luna Octombrie a fost cea mai ploioasă şi după dânsa  luna Decebrie;luna Mai a fost cea mai secetoasă.În totalul de 311,4 milimetri de apă căzută in 76 de zile de ploaie în cursul anului 1887 stil nou,se cuprinde şi zăpada.Sumele indicate nu trebuie luate în mod absolut deoarece anul 1887 a fost excepţionalmente secetos,Comuna Bogdana fiind situată mai spre nord de orasul Bîrlad cu 40 de km,într-o localitate deluroasă şi îinconjurată din toate părţile cu păduri,este şi mai favorizată de ploi în cursul unui an;în timpul iernii aici cade o mare cantitate de omăt  şi se topeşte şi mai târziu ca în oraşul Bîrlad.Pe lângă aceasta mai este încă de remarcat că chiar în cuprinsul comunei Bogdana în partea nord-estică are un mai mare număr de zile de ploaie pe fiecare an decat în restul comunei,din cauza pădurilor ce sunt  şi pe teritoriul ei în această parte.Ca exemplu ne poate servi  insaşi anul acesta 1887 când au căzut două ploi  la 22 Iunie şi la 8 Iulie,ce au salvat într-u-cât-va recolta din partea aceea,pe câtă vreme în aceste zile nu a plouat în restul comunei.
GEOGRAFIA ECONOMICĂ
AGRICULTURA.---Pământurile întrebuinţate pentru agricultură în această comună sunt mai ales acele de pe podişele şi costişele dealurilor sale.Văile sunt lăsate în mare parte pentru fânaţ.
[Până în anul 1850 locurile destinate pentru agricultură nu erau aşa de intinse fiindcă locuitorii făceau semănaturile mai mult pentru îintrebuinţele casei .Nu cultivau decât coasta apuseană a dealului Coama Porcului   de la sud spre nord până în dreptul Bisericii Trei Ierarhi şi care parte de loc se numea<<la câmp>>;apoi grădinile de pe lângă case,în sat şi vreo şase poiene prin codru ce aveau suprafata de la 1-2 hectare Pe moşia Suceveni  se cultiva coasta răsăriteană a Coamei Porcului,o parte din podişul dealului Sucevenilor şi o parte din coasta apuseană a acestui deal.Încolo era codru secular peste tot.)
Lucrările pământului se făceau  de către locuitori tot cu instrumente agricole strămoşeşti ,numai proprietarii  întrebuinţau pe cele perfectionate.Pregătirea pământului pentru semănat  se face nu numai cu plugul ci şi cu sapa mai cu seamă de către locuitorii care nu au boi şi în locurile unde cu mare greutate s-ar putea purta plugul.Proprietarii mari ară de două ori pământul ,pe când sătenii numai o dată.după cum spun bătrânii,moşia comunei Bogdana altă data era foarte productivă,astăz insă mai puţin.
(Ca exemplu ne poate servi timpul de la 1852-1858 când o parte din moşia răzeşilorBogdănaşi  cam  110 hectare şi 10 ari fiind înposesiată(arendată)lui D-l Batistă Foca,din Bîrlad,acesta a declarat că fiecare hectar îi producea cam 26 hectolitri  păpuşoi (porumb)]. 
Aceasta provine şi din invechirea pământului cultivabil .De o îingrăşare a pământului  nici nu se pomeneşte în această comună,iar costişele neproprii pentru agricultură  fiind prea îinclinate,nisipoase şi lipsite de păduri sunt adeseaori spălate de ploi.Râpele se înmulţesc  şi cele existente se măresc iar nisipurile sunt duse pe şesuri  unde mâlesc  iazurile şi fânaţele.Am observat şi nişte obiceiuri practice şi anume:Unii locuitori pe locurile unde au semanat intr-un an păpuşoi ,în anul următor seamînă grâu sau alte cereale  şi viceversa.Iar cei ce au pământ mai mult lasî câte o bucată(ogor)ca pârloagă într-un an spre a-şi paşte vitele ceea ce foloseşte mult,mai ales pentru pământurile nisipoase.
CULTURA CEREALILOR,---Dintre acestea se cultivă păpuşoiul pe o scară mai întinsă,apoi vine secara,orzul şi ovăzul  iar meiul foarte puţin.
CULTURA LEGUMELOR ÎN GENERE.---Fasolea se cultivă mai mult si aceasta printre păpuşoi  la câmp şi mai puţin printre grădini.Mazărea,lintea şi bobu numai prin grădinile  particulare.Cartofii se cultivă de locuitori prin grădinile lor pentru îndestularea zilnică.Unii dintre cei care locuiesc îin parte despre nord a satului Bogdana,îi cultivă şi pentru vânzare.Sfecla se cultivă foarte puţin.  Ceapa,usturoiul,ridichea,se cultivă numai prin grădinile particulare.Asemenea se cultivă şi varza de unii locuitori pentru casă iar de câţiva locuitori şi pentru vânzare.
PLANTELE TEXTILE ŞI ULEIOASE.---Se cultivă mai cu seamă cânipa,inul mai puţin.Anul acesta 1887 s-a semănat şi puţină rapiţă.În ceea ce priveşte fânaţele în comuna Bogdana sunt numai naturale ,ce se cosesc mai ales de pe şesuri.
CULTURA POMILOR.-----După cum se vede numai din hârtiile vechi  ale satului Bogdana ,dar şi din resturi de pomi foarte bătrâni(meri,peri,vişini,nuci,etc.)Altădată cultura pomilor era mult mai  înaintată,astăzi a degenerat.Livezile vechi sunt neglijate iar de altoitul pomilor poate 2+3 din locuitori se mai ocupă.
Dintre cei care au plantat vezile vechi din Visteleşti (Bogdana)ne este cunoscut numai Toader  Sitariul şi risăcarii lui Lupan pe la inceputul sec.17-lea,după cum se vede dintr-un hotarnic către stolnicie,fără dată însă cu siguranţă din jumătatea întâia a sec.18-lea.Astfel Bogdana a fost renumită pentru mere şi pere.Veneau neguţtori tocmai de la Iaşi de le cumpărau.Mai veneau şi de la Fălciu.Este remarcat că se mai cultivă şi dudul(agudul)entru creşterea gândacilor de mătase.Ocupaţia aceasta era foarte veche mai ales în satul Bogdana ,după cum spun bătrânii.
CULTURA VIEI.---Caceasta se ocupa mai multi locuitori.Vinul produs servea nu numai pentru consumul comunei ,dar se vinde şi în alte sate.În comuna Bogdana sunt 136 de vii lucrătoare  şi 546 hectare nelucrătoare.Viile cele mai vechi sunt cele de pe coasta apuseană a dealului Coama  Porcului  la răsărit de satul Bogdana.După ele vin cele din dealul Taberii,dealul Gâdesei şi Piscul Racovei.
Când s-a început plantatul viilor de pe dealul Coama Porcului nu se poate şti.Din zapise se vede Că Şerbăneştii aveau multe vii pe el in jumătatea sec.17+lea.Cea mai veche vie de pe dealul Taberei  a fost cea de pe coasta apuseană din valea Similişoara-cu-apă,mai spre nord-vest ceva de la iyvorul Varniţei,ce s-a plantat de Pavel Darie cam pe la 1810 într-o poiană ce purta numele lui.Astăzi deabia mai sunt câteva rădacini care perpetuează memoria.După acesta vin viile de pe podişul Taberei în partea de răsărit .Din acestea cele mai vechi sunt a lui Podaşcă Roiu   şi Grigore Epure.Şi mai spre răsărit de la acestea drept în capul râpei Sîtariului mai este a lui Ifrim Stratulă.Toate sunt plantate cam pe la 1820.Sămânţa acestor vii este adusă de Podaşcă de la Panciu.El era fecior boieresc la Anghiropol ţn Suceveni.A fost însărcinat să se ducă la Panciu să aducă sămnţă de vie.Odată cu punerea viei acelui proprietar  şi-a pus şi Podaşcă pe Tabără.Apoi l-ai imitat şi alţi răzeşi.Viile din cotuna Similişoara sunt plantate dupa anul 1846,dintre care cea mai veche este  a lui Dascălu Caranfil Antonovici si Mufteiu .Cea      mai    veche    vie      pe      Piscul  Racovei  este a lui Ilie Cioară din anul 1849 după care vine a lui Simion Buraga ,Ioniţă Popa,Costache Sitariul  şi altele.
PĂDUREA.—Cea mai însemnată pădure în comuna Bogdana este a proprietarului din Suceveni după care vine pădurea răzeşilor Bogdănaşi de la Fundătura –Arşiţei.Încolo sunt rădiuri mai mici sau câte puţin tufiş ici-colo.Copacii ce se găsesc mai cu seamă în aceste păduri sunt fagul,stejarul carpenul,jugastrul etc.
VITICULTURA.—Dupre enumeraţiunea făcută de primarie în anul 1886,n comuna Bogdana erau500 de boi,160 de vaci,40 de viţei,70 de mânzaţi ,50 de mânzate,4 bivoli,2 bivoliţe,60 de cai,70 de iepe,160 de oi,40 de capre,2 ţapi,290 de porci şi 50 de mânzi.
APICULTURA.—Încă din timpurile vechi  unii locuitori din comună se ocupau cu cultura albinelor.Intr-un ispisoc dela Petru voda Şchiopul ,anul 1591,se vorbeşte despre un locuitor Gavrilă că şi-a văndut 105 stupi de şi-a cumpărat o bucată de pământ.Din hârtiile răzeşilor  se vede că în secolul 17 şi 18,erau în comuna Bogdana multe prisci.Astăzi în comuna Bogdana sunt 8 prisăci cu 380 de ştiubeie .Cultura şi îngrijirea albinelor se face tot ca inainte ,de un sistem mai nou nu s-a auzit.
SERICICULTURA.—Cultura vermilor de matasă era mai bine dezvoltată  ca astăzi,dovadă sunt aguzii cei mulţi şi bătrâni.Cu toate acestea şi astazi sunt mai multe femei care se ocupă cu aceasta.Parte din mătas o întrebuinţează femeile ţesând pânză sadea de mătase sau amestecând-o cu bumbac fac pânză cu margini numită aşa de la dungile de pe marginea ei.Iar parte din mătase o trag în fire şi le fac scule pe care le vând în oraş.
CULTURA PEŞTILOR ŞI RACILOR.—Din cele 4 iazuri ce sunt în comuna Bogdana,numai cele a proprietăţei  mari  din  Suceveni conţine mai mult peşte,celelalte foarte puţin.Sunt insă 8 râmnice ale unor locuitori ce le au în grădinile lor unde se găsesc peşti şi raci gustoşi.Dintre peşti se poate cita crapul,linul,ştiuca,carasul etc.
INDUSTRIA.—În comuna Bogdana este bine răspândită industria casnică nu ca altădată.
Într-un zapis din 1642 se spune despre întoarcerea unei părţi de ocină cu vad de piuă pe Bogdana.Nişte aşa piuă pentru spălatul şi îngrăşatul unor tesături de lână au fost în satul Bogdana până în secolul acesta.Bătrânii au apucat în jumătatea întâia a secolului prezent...doua piuă în satul Bogdana  şi anume a lui Ion Buţa tot pe lângă moara sa pe pârâul Bogdana acolo unde astazi este un iaz mic cu moară a D-lui Anton Buţa.De la 1854 încoace n-a mai fost nici o piuă în comuna Bogdana.
Femeile se ocupă mai cu seamă iarna cu torsul si ţesutul pânzei de bumbac ,cânepă,in şi lână.Cămeşile bărbaţilor şi femeilor sunt lucrate aproape pentru toţi locuitorii în casele lor.Fiecare fată când se mărită trebuie să aibă făcute levicere,pânză pentru saci de lână sau cânepă etc.Pe la unele case se observă pe păreţi şi covoare frumos lucrate .De asemenea şi îmbrăcămintea paturilor cu pernele de părete sunt făcute din ţesături de lână cadrilate.Însa totul se mărgineşte aici,căci astazi îmbrăcămintea bărbatului şi a femeii ,cu puţine excepţiuni ,sunt cumpărate de la oraş.
LEMNĂRIA.—În comuna Bogdana cu lemnăria ordinară se ocupă 20 de locuitori şi anume :
-6 dulgheri(construcţii);3 butnari(făceau  poloboace şi butoaie);11 rotari(făceau roţi pentru care şi căruţe).Aceştia din urmă făceau şi pentru comerţ nu numai pentru localitate.Le vindeau la Bîrlad sau la iarmaroace la Fălciu,Huşi,Tecuci şi Vaslui.
DIVERSE MESERII ORDINARE.—În aceasta comună sunt 10 ciubotari,un croitor bărbătesc,2 croitoriţe pentru haine femeeşti ,10 fierari şi 5 căldărari.
COMERŢUL.—Cel mai însemnat comerţ care-l fac locuitorii din Bogdana  este acel de cereale.Ei îşi duc aceste producţiuni mai ales pe piaţa Bîrladului şi foarte puţine la Vaslui.Acesta deşi este mai aproape ,din cauza dealurilor mari şi drumuri rele,locuitorii preferş mai mult Bîrladul unde merg numai valea  şi  în plus mai au şi alte afaceri la capitala judeţului Tutova.  În anul 1886 totalul producţiei grâului ,secarei,orzului,porumbului ovazului şi canepei,a fost de 14,058 hectolitri.Iar a cartofilor ,fasolelor şi a fânaţului in genere a fost de 329.500 kilograme.Se mai face comerţ şi cu vite.Unele femei vând la oraş scule de mătase,curcani ,gâşte şi alte păsări,care ocupaţie este numai a lor.
ÎN CĂTUNUL SIMILIŞOARA se face un iarmaroc(bâlciu)la 6 August unde vânzările şi cumpărările constau numai din băuturi spirtoase ,băcănii şi unele manufacturi: (sumane, iţari, brîie, ciubote(cizme),iminei,scurteice vătuite ,caţaveice,oghialuri,etc.-Acestea din urmă se aduc mai ales de neguţătorii  Bîrlădeni. Acest iarmaroc s-a înfiinţat în anul 1852 în primul an al împosesierei sau arendărei unei părţi din moşia Bogdanei ,de răzeşii  respectivi ,către Batistă Foca din Bîrlad,când un grec Manolache ,administrator  a lui Batistă a pus pentru vânzare un poloboc cu vin la 6 August în ziua hramului Bisericii din această cătună.
Se mai face un mic iarmaroc la Potică ,aproape de fundul văii Similişoara-cu-apă în ziua de Sf.Iliela 20 iulie,insă numai pentru petreceri fiindcă vânzările constau mai mult din băuturi spirtoase şi mâncări.
Cauza infiinţarii acestui bâlci a fost bâlciul de la Floreşti ce se face tot în ziua de 20 iulie .Bâlciul de la Potica s-a înfiinţat tot in 1852 de grecul Manolache.El văzând că se duce multă lume din Bogdana  şi alte sate la Floreşti şi-a pus în gând că ar putea să aibă un bun câştig dacă ar aduce băuturi spirtoase pe la jumătatea calei,la Potică şi a pus de vânare acolo un poloboc cu vin.Anul următor a mai venit şi un cârciumar şi aşa mai departe încât astăzi  se duc acolo la ziua arătată de la 4+6 cârciumari.Ei pun spre vânzare şi câte ceva din ale băcăniei precum şi unele mărunţişuri  din ale marchidăniei.Acest bâlci face în mic oarecare concurenţă celui de la Floreşti.
În comuna Bogdana sunt 5 stabilimente pentru băuturi spirtoase în care se vinde pe fiecare an aproximativ 4500 decalitri de vin şi 600 decalitri de rachiu .Venitul comunei de la anul 1886 a fost de 2400 lei Afară de acestea mai sunt încă 3 prăvălii cu manufacturi şi 2 cu băcănii şi alte mărunţişuri.Dintre cei care fac comerţ în această  comună ,6 sunt români şi 4 evrei.Acestia din urmă vând numai manufacturi şi băcănii.
POŞTA.—Serviciul poştal se face în cuprinsul comunei de vătăjeii primăriei şi de străjeri.Plicurile vin şi pleacă de 3 ori pe săptămână la biroul poştal rural de la Zorleni prin un curier anume plătit de comuna Bogdana în asociaţiune cu comunele Bogdăniţa şi Rădăieşti.
DRUMURILE.-În comuna Bogdana este o şosea vecinală şi 4 drumuri mai principale prin care se leagă cu comunele vecine.
ŞOSEAUA VECINALĂ BOGDANA--.Aceasta pleacă din Soseaua Naţională de lângă oraşul Bîrlad ,vine spre nord prin mai multe comune pe care le leagă cu comuna Bogdana şi trecând prin mijlocul ei pe valea Bogdanei spre nord ,se suie pe dealul Piscul  Racovei si de la cătunul Fântâna Blănarului merge curmeziş peste dealul Racovei de se pogoară in valea cu aceeaşi numire din judeţul Vaslui.Până acum s-a lucrat pe teritoriul comunei această şose numai de la extremitatea sudică până la capătul dealului Piscul Racovei,din care s-a şi aşternut cu piatră cam vreun kilometru.  
DRUMUL BOGDANA-SUCEVENI,se apucă din satul Bogdana spre rărărit şi trece de-a curmezişul  peste dealul Coama Porcului de se  scoboară în satul Suceveni,iar de aici se ramifică in 3 părţi:primul apucă spre nord la satul Chiţoc(com.Muntenii -de-jos)din judeţul Vaslui.Al 2-lea apucă spre nord-est la comuna Lipovăţ tot acelaşi judeţ.Al 3-lea drum apucă din Suceveni spre sud şi la capătul dealului Coama Porcului se uneşte cu şoseua Bogdana.
DRUMUL BOGDANA-LACUL-BABEI.—Este o continuare a drumului care traverseaza satul Bogdana,plecând din marginea nordică a acestui sat merge tot în direcţiunea aceasta până la un loc ,iar de acolo apucă spre vest-nord,suindu-se pe la râpa Caprei pe dealul Taberii şi de acolo apucă la cătunul Lacul-Babei.
DRUMUL BOGDANA-SIMILIŞOARA.—Se începe de la capătul despre sud al satului Bogdana ,apucă spre apus trecând pieziş pe coasta răsăriteană a Taberii până la urcarea lui,iar pe podişul de deasupra se ramifică în două:unul trece curmeziş prin valea Similişoara-Sacă,se suie peste ramificaţiunea apuseană a Taberii şi de acolo se scoboară în Similişoara-cu-apă,unde este situat şi cătunul Similişoara.Celălalt drum merge spre nord  pe podişul Taberei până ce se uneşte cu cel de la râpa Caprii.
DRMUL BOGDANA-TABĂRA.—Este numit de oameni  indeosebi Drumul Taberii Purcedând din drumul ce traversează in lungiş satul Bogdana ,-de la Şipotul Gâdesei ,apucă pieziş pe coasta Taberii  spre nord-vest de se suie deasupra unde  întâlneşte  drumul de pe podişul Taberii apucă de-a-curmezişul tot spre nord-vest de se coboară în valea Similişoara-cu-apă,la Potică.Iar de aici trece peste dealul Gâdesei la Floreşti.
GEOGRAFIA POLITICĂ
POPULATIUNEA.—Comuna Bogdana are 1947 de locuitori dintre care 16 sunt evrei ,ceilalţi numai români.Toţi aceştia locuiesc in 540 de case.
CĂSĂTORIILE NELEGITIME.—După o statistică a protoieriei  judeţului Tutova din anul 1881se afalu atunci in comuna Bogdana 69 căsătorii nelegitime şi 60 de copii nelegitimi.Căsătoriţii aceştia aveau ca viţă conjugală între 1-13 ani.
SUPRAFAŢA ,POPULAŢIA RELATIVĂ ,--Dupre cum s-a arătat suprafaţa totală a comunei Bogdana este de 4200 hectare din care se vine de fiecare locuitor câte 2 hectare si 15 ari.
COMUNA.—Comuna Bogdana face parte din plasa Târgu-Simila,judeţul Tutova.Mai înainte de unirea acestor două plşi in anul 1881-făcea parte din plasa Simila.
ADMINISTRAŢIA COMUNALĂ.—Comuna este administrată de Primar cu două ajutoare ale sale ,precum şi un scriitor.Iar pentru aces serviciu sunt 2 vătăjei.Reşedinţa comunei este Bogdana ce vine în centrul ei.
FINANŢELE.—În comuna Bogdana sunt 316 contribuabili.Veniturile comunei  în anul  1885-1886 s-au  ridicat la suma de 5253 lei 80 bani,iar cheltuielile au fost de 4013 lei  69 bani,rămânând pentru comună un excedent de 1240 lei  11 bani.Pentru  anul     1886-87 veniturile comunei,precum şi acele ce se dau statului  au fost următoarele:căi de comunicaţie 2028 lei.Patente:fix 255 lei 75 bani;proportţional 27;foncieră  4424 lei  49 bani;Totalul contribuţiunilor 6735 lei  24 bani.Zecimi de percepţie 673 lei  52 bani.Zecimi judeţene 2146 lei 81 bani.Zecimi pentru drumuri  471 lei 03 bani.Zecimi comunale 1431 lei 60 bani.Camera de comerţ  13 lei 30 bani.Total pe an 11918 lei.
POLIŢIA.—Paza de zi şi de noapte se face de însuşi locuitorii comunei cu rândul  câte o câprârie în 24 ore.În comuna Bogdana sunt 31 de căprării dintre care 23 in satul Bogdana,4 în Suceveni şi 4 în cătunul Fântâna-Blanarului  şi Lacul-Babei care sunt în apropiere iar în catunau Similişoara nici una.Fiecare căprărie se compune din 10 locuitori din care unul este căprar.
IERARHIA ADMINISTRATIVĂ.—Primarul comunei Bogdana este subordinat sub-prefectului plăii Târgu-Simila,a cărui reşedină este la Zorleni,iar acesta este subordinat prefectului din oraşul Bîrlad.
IERARHIA  JUDICIARĂ.—Procesele mai mici ce se ivesc între locuitori se judecă de primar împreună cu 2 juraţi aleşi din locuitorii cei mai fruntaşi.Judecarea acestor procese se face în fiecare Duminecă.Numărul proceselor se ridică uneori la 8 pe zi.Nemulţumiţii  apelează la judecătorul de ocol  a cărui reşedinţă este în oraşul Bîrlad.
DIVIZIUNEA  MILITARĂ.—Dintre tinerii care îşi fac serviciul în armata teritorială ,cei din călăraşi işi fac serviciul la escdronul al 4-lea din oraşul Bîrlad.Iar cei din dorobanţi la compania 3-a a reg.Xll,ce este cu reşedinţa în cătunul Tunseşti ,com.Bogdăniţa.
DIVIZIUNEA BISERICEASCĂ.(Parochiile).—În com.Bogdanasunt 3 parochii  după numărul celor 3 biserici  ce se află în cuprinsul ei,având 3 preoţi şi 6 dascăli.Acestea sunt:
1)Parochia  1,se compune din locuitorii satului Bogdana din extremitatea sudică şi râpa lui Vedeş(Vasile Buţa)care traverseaza satul deacurmezişul de la apus spre răsărit.
2)Parochia 2,începe de la râpa lui Verdeş şi continuă până la capătul despre nord a satului Bogdana.În cuprinsul acestei parochii mai intră şi satul Suceveni şi cătunul Lacul-Babei.    Fântâna-Blănarului din cauza îndepărtărei este alipită la o parochie mărginaşă  din judeţul Vaslui.
3)Parochia 3,Se compune din cauza  îndepărtării numai din cătunul Similişoara.Şi aceasta fiind mică s-a adăugat cătunul Gavanu din com.Buda,precum şi cătunul Morile din com.Floreşti.
Pentru întreţinerea bisericilor cu cele necesare şi reparat,comuna Bogdana a contribuit cu o subvenţie de 50 lei pe an de fiecare biserică în anul 1886-87,iar în anul  curent  1887-88,      deşi s-a prevăzut  în budgetul comunei  aceleaşi  subvenţiuni,însă  onor  comitet  permanent  de Tutova le-a suprimat.Preoţii au obligaţiuni cu poporenii lor de a li se plăti câte 4 lei pe an de fiecare contribuabil precum şi 21 litri 50centilitri păpuşoi.Din acestea se dă şi dascălilor în fiecare parochie câte 65 de bani din fiecare 4 lei,precum şi 6 hectolitri 4 decalitri  şi 5 litri popuşoi în total .Parochiile din această comună sunt supuse jurisdicţiunei sub-protoiereului din plasa Simila a cărui reşedinţă este acum în comuna Bogdana,iar aceasta atârnă acum de protoiereul  judeţului Tutova  cu reşedinţa în oraşul Bîrlad.
INSTRUCŢIUNEA PUBLICĂ     
Din cei 1947 locuitori ai com.Bogdana numai 125 stiu a ceti şi a scrie.Şcoala actală de băieţi s-a înfiinţat in 1865 însă de când are îceputul nu se ştie excat.Din zapisele vechi ale răzeşilor Bogdănaşi,se vede că în secolul 17-lea îşi puneau pe hârtii peceţtile sau degetele în loc de iscălituri.În sec.18-lea unii răzeşi iscălesc prin hârtii cu propriul lor condei.Din primele decenii ale secolului  prezent până pe la 1860 avem dovezi sigure din spunerile bătrânilor ogdana a existat şcoala după modelul vechi.Dascălii care au învăţat pe băieţi sunt următorii:
-DASCĂLUL GHEORGHE ŞOROGA venit în Bogdana de la Biserica de lângă orasul Piatra  nu se ştie din ce an.A ţinut şcoala până în anul 1830,la început în casa lui Vasile Blănaru cel cu fântâna de la care şi- luat numele cătunul Fântâna-Blănarului Şi apoi intr-a lui Malarău.În 1884-85 şcoala era frecventată de 27 şcolari,iar în anul 1885-86 de 25 băieţi şi fete.Această şcoală era de gradul întâi cu învăţătorul plătit de stat.În Bogdana a fost şi o şcoală de fete înfiinţată în 1873 şi a existat până în 1877.
-DASCĂLUL GHEORGHE ARMENI,Feciorul lui dacsălul Vasile Armeni din Tunseşti co. Bogdăniţa,de la anul 1830-1832.
-IEROMONAHUL DOMIŢIAN ANTONOVICI,venit aici din Bucovina.El a ţinut şcoala în casa lui Andriana şi apoi în casa obştei de la 1832-1835.
-DASCĂLUL GRIGORIE BALTAG,De loc din Băseşti.jud.Fălciu,alţii yic ca era din Vîltoteşti,el n-a fost dascăl la Biserică,se ocupa numai cu învăţarea băieţilor în anii  1835-1842.
-DASCĂLUL CARANFIL ANTONOVICI,feciorul lui Ştefan Darie din Bogdana şi înfiat de Ieromonah Domiţian Antonovici al cătui nume l-a şi luat.A fost elev al lui Baltag şi al acestui Călugăr,în anii 1842-1848,la început în Bogdana apoi în cătunul Similişoara unde s-amutat ca dascăl după sfinţirea bisericii de acolo in 1846.Apoi timp de 10 ani 1848-1858 nu a mai fost şcoală în Bogdana,băieţii învăţând carte când pe la preoţi,când pe la dascăli.......
-PAVEL TULBURE ,nu se ştie de unde era.A ţinut şcoala de la 1858-1860.Apoi nu a mai fost şcoală în com.Bogdana până la înfiinţarea celei actuale în anul 1865,căci era alta mai bună la Chiţoc,jud.Vaslui,încă din anul 1857 Septembrie 10 de către Dl.Ştefan Angheluţă,proprietarul moşiei Chiţoc.Şi această şcoală fiind aproape de Bogdana,procurând gratuit pe lângă învăţătură şi mijloacele cele mai înlesnitoare şcolarilor ca:internat,mncare,haine,cărţi etc.A atras acolo băieţi nu numai de aici şi alte sate megieşe si alte sate foarte îndepărtate din jud.Covurlui,etc.Şcoala din Chiţoc a funcţionat până în anul 1874 luna iunie când după terminarea examenelor  s-a desfiinţat.
SERVICIUL SANITAR.-Comuna Bogdana în privinţa sănătaţii este pusă sub îngrijirea medicului plasei  Târgu-Simila iar aceasta  atârnă de medicul primar al judeţului.Locuitorii bolnavi se duc şi la spitalul rural din com.Floreşti ,din apropiere,unde li se dă o lăudabilă îngrijire.Cu toate acestea pentru tratarea diferitelor boli se mai întrebuinţează incă modul din trecut ---prin babe.În această comună sunt vre-o 7 femei care ştiu leacuri  şi 5 babe moaşe.Asemenea este şi un locuitor fruntaş care face pe veterinarul.
Din tabela stărei civile se vede ca in  com.Bogdana în timp de 10 ani s-au născut 581,au murit 436,adică un spor de 145 suflete.Cifrele vorbesc de la sine.Mortalitatea se intâmlă mai cu sumă între copii.
Dacă pentru comunele rurale nu se poate face alfel cel putin cred absolut necesar ca doctorii de plăşi să instruiască în mod practic macar în ceva pre babele moaşe şi pre cele ce fac pe medicul.Asemenea instructiuni ar fi foarte folositoare.Apoi preotul şi învăţătorul  de ce învaţă câte ceva din medicina populară şi higienă în şcoală.Lor ar trebui să li se dea încă multe instrucţiunişi să li se incredinţeze şi medicamente pentru unele boli  pe care ar pute să le dea bolnavilor.Domnul doctor Cleante Davidoglu din Bîrlad acum trei ani că în satele pe unde a lăsat medicamente prescrise in timpul unei veri,în îngrijirea preotului ,cei mai mulţi copii au scăpat,pe când în stele unde le+au lăsat pe seama oamenilor,decesele sunt în majoritate.
SATE ŞI CĂTUNE.-Comuna Bogdana are cinci centruri de populaţiune,dintre care două mai mari numite sate şi trei mai mici numite cătune.
SATUL BOGDANA.Acest sat şi-a împrumutat numele de la pârâul Bogdana,ce trece prin el.În vechime se numea  VÎŞTELEŞTI.El se află pe coasta răsăriteană a dealului Taberii pe o intindere de aproximativă de 220 hectare .Are 333 case cu o populaţiune de 1155 de suflete.Din caza râdicăturilor unele mai mari,altele mai mici nu se prezintă şi privirea satului pe unele locuri mai sus şi altele mai jos.Locuitorii satului Bogdana sunt răzeşi foarte vechi.Încă din sec.trecut s-a împărţit moşia  Zvâşteleşti în răzeştii din partea de jos ţi cei din partea de sus,de unde şi satul ne apare în sec.prezent cu numirea de Bogdana-de-jos şi Bogdana-de-sus.
Bogdana-de-jos este partea dinspre sud a satului Bogdana cam până la Râpa lui Verdeş(Vasile Buţa).Bogdana-de-sus este partea de nord ,de la râpa lui Verdeş până la Biserica Trei Ierarchi.Şi fiind că pe la 1860 au început a se face mai multe case mai spre nord de bisericăadica dincolo de hlisa proprietăţii mari din Bogdana ,partea care s-a numit de oameni Satul-Nou.Alii lau poreclit şi Satul Pomenilor pentru că unii din cei aşezaţi aici au primit locuri de case ca daruri la botez de la naşii lor sau şi de pe la alţi oameni  la masa cea mare când s-au însurat.
CEA MAI VECHE ESTE Bogdana de jos mai cu samă partea dinspre râpa Sitarului şi râpa Gâdesei  fiind situată cam pe vatra vechilor Zvâşteleşti unde este un ţintirim.
Nu se poate spune când  s-a înfiinţat satul  Zvîşteleşti  ştim însă că el exista în a doua jumătate a sec.15-lea,după cum se constată după un uric al Marelui ŞTEFAN din anul 1467 .Prin acest uric se confirmă învoiala făcută între Toader Zvîşteală şi trei surori ale lui pentru doua sate cu moşiile lor şi anume:Satul Zvîşteleşti sau Viştelenii a continuat existenţa cu această numire şi în sec.următori până în sec 18-lea după cum se vede din multe hârtii ale răzeşilor respectivi,de la Iancu Sasu -1851,Petru Şchiopu-1591,Vasile Lupul-1637-Eustaţie Dabija-1664-Grigorie Ghica-1732-Ioan Teodor Voievod-1761-iar către finele sec 18-lea după cum se vede din diferite zapise,dispare vechea numire de Zvîşteleşti  şi se înlocuieşte cu Bogdana,împrumutată de la pârâul Bogdana.
Satul Bogdana avut ca vecin mai spre sud-est peste pârâul Bogdana,un alt sat numit Şerbăneşti care a dispărut cam de 2 secole.Cum s-a infiinţat acest sat nu se poate şti.Cel mai vechidocument este de la Marele Ştefan din 1467  .Alte hârtii domneşti confirmă existenţa acestui sat în sec 16-lea până in jumătatea sec.17-lea,dup un ispisoc dela Dabija Vodă -1664-În privinţa dispariţiei acestul sat sunt doua tradiţiuni:se spune că intâmplându-se o ciumă prin aceste locuri,au pierit foarte mulţi oameni iar Şerbăneştii s-au stins proape total.Cei care au rămas s-au mutat în satul Bogdana.Altă traditiune spune ca Şerbăneştii au dispărut fiind prădat şi ars de tătari.
SATUL SUCEVENI.După satul Bogdana atât in privinţa vechimei cât si a mărimei,vine  Sucevenii.Nu ştim când s-a înfiinţat  însă în a doua parte a sec.16-lea el exista,căci în 1582 se văd ca martori într-un zapis de cumpărătură a lui VLAŞIN din satul Vîşteleşti(Bogdana)făcut înaintea lui Giurgea Şîltuzul şi Sava Pîrgar din târgul Bîrladului  şi numele unor oameni din Suceveni şi anume:Bunbar[,Vasilie ;I Ioni’[ de Suceveni ;I sucevan de acolea.Alte yapise mai posterioare tot ale satului Vîşteleşti,confirmă existenţa neîntreruptă a satului Suceveni şi in sec.urmatori.S- întemeiat pe la inceputul anului 1812 când Ion Arghiropol  numit şi Poroşnicul ,din Rusia ,s-a căsătorit cu Catinca  fata Păuşescului  şi a căpătat ca zestre moşia Suceveni.Arghiropol a adus mai multe familii din Basarabia ca:Pruteanu,Căpuşneanu etc.Şi-a mărit moşia cumpărând parte de la răzeşii din Bogdana  parte din cei de la Bogdăniţa.Acest sat şi-a luat numireaa de la primii locuitori care au venit aici de le la Suceava.Are cam 40 hectare,131 case ,501 sufleteDupă îmbrăcăminte şi pronunţia unor cuvinte locuitorii suceveni se deosebesc de cei din Bogdana sau Similişoara.Sucevenii se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor,mai ales a oilor.În anul 1887 au murit foarte multe oi de Varsat .Locuitorii  suceveni au fost clăcaşi până la 1864,trăind pe pămîntul proprietarului de Suceveni până au fost şi ei împroprietăriţi.
CĂTUNUL SIMILIŞOARA.se află în partea de apus a comunei Bodana pe coasta răsăriteană a dealului Gâdesei.Ăi-a luat numele de la pârâul Similişoara .Are 17 case pe o sufrafată de 6 hectare aproximative si ci o populatiune de 63 de suflete.Acest cătun s-a înfiinţat în anul 1846.Locuitorii sunt mai mulţi răzeşi  veniţi din Bogdana şi aşezaţi aici pe pământurile lorOcupaţiunea locuitorilor din acest cătun este agricultura ,creşterea vitelor,cultura viei şi a pomilor  iar vreo doi se ocupă cu creşterea albinelor.Aici este şi o biserică.
Deşi încă din anul 1846 a venit un răzăş din satul Bogdana,Pavel Darie şi-a făcut locuinţă mai sus de izvorul Varniţei ,înfiinţarea se poate spune de când s-a terminat biserica.Pentru serviciul bisericii au venit întâi câţiva călugări .Cu timpul s-au strămutat aici şi alţi răzeşi şi au format un cătun.Bătrânii spun că mai înainte de anul 1846 pe aici erau numai păduri seculare şi că mai la vale de unde este astăzi biserica în găvănaşul pe unde se scoboară drumul la şes ,era un copac mare (fag)unde îşi făcea cuib un cocostârc (barză) în fiecare ande unde oamenii şi băieţii din Bogdana care veneau să-şi pască vitele prin pădure îi dădură numele de găvanul cocostîrcului.
Cătunul  FÎNTÎNA-BLĂNARULUI este situat în partea de nord a com.Bogdana pe podişul dealului Piscul-Racovei,acolo  unde acesta se uneşte cu dealul Racovei.Cătunul şi-a luat numele de la o fântână ce s-a făcut aici în primul deceniu al secolului prezent ,de un ul Vasile Blanaru răzeş din satul Bogdana .Venind Vasile Blănaru dela Iaşi şi suindu-se prin pădure  pe dealul Racovei ,i-a venit sete foarte mare .Când a ajuns pe podişul acestui deal,acolo de unde apucă drumul pe Piscul-Racovei la satul Bogdana ,au zărit o scurmătură de porc  sălbatic de unde a băut apă.Din acel moment s-a hotărât să facă acolo o fântână,ceea ce au şi inteplinit şi de atuncea oamenii începură a da ,nu numai fântânei dar şi părţei de loc unde se făcuse ,numirea de Fântâna –Blănarului.Această fântână este şi azi.
Fântâna-Blănarului are 42 de case pe suprafaţă de 5 hectare cu o populaţiune de 166 de suflete.Sunt consideraţi ca făcând parte din satul Lacul Babei.Cătunul Fântâna-Blănarului s-a înfiinţat prin anii 1830 de proprietarul de atuncea a acestei moşii,Vasile Chicoş ,care a adus aici un  număr de oameni  de pe Racova si alte părţi.Mai târziu pământul acesta a devenit Monastirei Floreştilor.Pe la anul 1865 statul a împroprietărit pe aceşti locuitori dându-le pământ de aici.Ocupaţiunea lor este agricultura şi creşterea vitelor.
Cătunul LACUL -BABEI.Este situat mai spre apus ceva de cătunul Fântâna-Blănarului,pe podişul dealului Taberei unde acesta se incepe din al Racovei.S- numit aşa după numele unui lac mic ce se află lângă ea.Are 17 case pe o sufrafată de 4 hectare şi o populaţiune de 62 de suflete.S-a înfiinţat la 1880,locuitorii lui sunt fiii celor din Suceveni (însurăţeii) cărora dându-le statul şi lor pământ aici,în anul 1878,tot din moşia Fântâna-Blănarului,au venit si ei de s-au aşezat în anul 1880 formînd un mic cătun.Statul a dat pământ şi pentru şcoală.Ocupaţia locuitorilor este agricultura şi creşterea   vitelor.
PODURILE,--Comuna Bogdana îşi face pudurile necesare în interior  cu cheltuiala sa.În caz dacă nu ajunge suma prevăzută prin budgetul respectiv,se mai fac şi se repară şi de însuşi locuitorii ,ceea ce se întâmplă mai de multe ori din cauza poziţiunii înclinate şi râpoasă a comunei şi în special a satului Bogdana.În com.Bogdana sunt 19 poduri :5 peste pârâul Similişoara3 peste râpa Gâdesei,3 peste pârâul Sucevenilor,1 peste pârâul Plopoase,1 peste râpa şi pârâul Caprei,2 peste râpa şi pârâul Verdeş(Vasile Buţa)3 peste râpa şi pârâul Gâdesei,2 peste râpa Sitarului şi 1 peste râpa lui Iruncă.Din aceste poduri cele mai solide construite şi bine intreţinute sunt acele de pe pârâul Bogdana ,de pe pârâul Plopoasei şi pârâul Sucevenilor,celelalte sunt într-o stare mediocră.
EDIFICIILE PUBLICE.—Din acestea avem de insemnat în com.Bogdana,numai bisericele şi casa comunală.Bisericile sunt în număr de 3 şi anume:
Biserica Sf.Nicolae.Aceasta se află în satul Bogdana-de-jos şi este cea mai veche din cuprinsul comuneiEste facută de obştea sătenilor,din păiante şi vălătuci în anul 1818 după cum se vede din următoarea însemnare pe uşorul de la uşa bisericei:<<în zilele lui Kalimah veleat 1818(7326)Dekembre 10.Toader Maftei şi Ion Dumitrache,lucrători>>Iar la anul 1860 -1861 i s-a făcut o bună reparaţie tot de săteni când s-a acoperit  cu tinichea.Pictura ei este cam ordinară afară d eunele icoane vechi.În timpul de faţă s-a făcut şi o clopotniţă de lemn mai solidă,cu cheltuiala schimonahului Theodot Creţu şi are 3 clopote.Înainte de edificiul actual al bisericei Sf.Nicolae a exstat altul cam cu 10 metri mai la vale de acesta făcut,dupre cum spun bătrânii,din bîrne construită. Nu se ştie din ce an.Parte din lemnul ei s-a întrebuinţat la facerea acesteia.Şi mai inainte de acea biserică din bârne a fost alta insă nu tot pe locul acesta ,ci mai spre sud de aici,în linie dreaptă,peste râpa Gâdesei (Malarău),la o distanţă de 250 de metri, de la actuala biserică Sf.Nicolae,acolo unde se fac eo aşezăturică între râpa Gâdesei şi râpa Sitarului,din vale de marginea drumului şi cam la distanţă egală dintre aceste râpe.Ăi în vremea asta oamenii numesc acest loc la ţintirim şi spun ca în vreme a fost acolo biserică.Bătrânii au apucat acolo şi pietre,pe la anul 1830 care după părerea lor erau puse la capetele mormintelor.Făcându-se grădini şi case prin apropiere de pe la anul 1860 incoace,săpându+se s- dat de oase de om foarte putrede,ba şi o cadelniţă într-un mormânt  care ar fi fost pusă la înmormîntarea unui preot cum se obişnuieşte şi până astăzi prin unele părţi.Locul acestui cimitir cam de 10 ari, a stat neocupat intotdeauna până in 1878 având în mijloc un nuc frumos unde se zice că ar fi fost biserica.Astăzi pe acest loc se află grădina pentru verdeţuri a săteanului Iordache Chelmu.
Cimitirul şi biserica aceasta ne arată că pe aici trebuie să fi fost şi vatra Vişteleşti şi numai mai pe urmă satul s-a întins spre nord,s-a făcut cea din Bîrne şi după care tot acolo ,cea actuală,în anul 1818 cum s-a arătat mai sus.Dintre preoţii care au slujit la biserica Sf.Nicolae ,precum şi la cea mai înainte de aceasta(de bârne)şi poate şi la biserica din Vişteleşti 
(unde se zice la ţintirim),după cât am găsit prin hîrtiile moşiilor Vişteleşti şi Serbăneşti şi după câte ştiu şi bătrânii au fost următorii preoţi:
1)Popa Buguţa.Acărui nume se vede într-o carte de mărturie a vornicilor de Bîrlad,Ştefan Gheuca şi Efrem,motivată de neţinerea angajamentului luat intre unii locuitori din Vişteleşti cu ocazia facerii unui heleşteu pe Bogdana.Deşi fără dată însă cu probabilitatea jumătăţii întâia a secolului al 17-lea.  
2)Popa Ion Cojoce amintit într-o hotarnică din anul 1741 martie 30.
3)Preotul Dumitrache Păliciu  de el aminteşte numai tradiţia,probabil că a fost în sec.al 18-lea fiind de loc din Bogdana.
3)Ierei Ioniţă Buciumaş Iscalit asfel într-o hotarnică din anul 1778 iulie 2 .El a fos de loc din Bogdana,pe prezvitera lui o chema Iona(hotarnica din 1837 )  Acestui preot i se încredinţase de săteni hîrtiile moşiei lor spre păstrare pe care le-a ţinut în biserică cat a trăit.
4)Preotul Simion de care vorbeşte numai tradiţia.
5)Preotul Ştefan Bolea de loc din Bogdana,a murit în 1838.L-a apucat mulţi din cei bătrâni.
6)Preotul Constantin Sitarul din Bogdana,hirotonit in 1835,ca ajutor precedentului.Acest preot a slujit aici până în 1845 când a fost rânduit să servească la cealaltă biserică din sat la St.TreiIerarhi.
7)Preotul Vasile Bolea feciorul preotului Ştefan Bolea.A învăţat la şcoala din Corlăteşti a lui Păuşescu (proprietar)s-a hirotonit odată cu Constantin Sitarul in anul 1835,tot ca ajutor tatălui său.A trăit până în 1870 ianuarie 1.
8)Preotul Toader Totolici venit aici de pe la Svârleţ(Vîrlezi).jud Covurlui,ca ajutor bătrânului preot Ştefan Bolea,la anul1860,iar la anul 1865 s-a dus la comuna Certeşti,plasa Corod,jud.Tutova.
9)Preotul Sava Alexiu absolvent al seminarului din Huşi de loc din Bîrlad a venit aici in 1865 întâi ca diacon,apoi s-a făcut ajutor de preot plecând în anul 1867 la Bîrlad.
10)Preotul Gheorghe Ionichescu absolvent al seminarului din Huşi de loc din Perieni lângă Bîrlad,s-afăcut tot ajutor de preot la Bătrânul  preot Vasile Bolea in anul 1867 air în 1869 a murit.
11)Preotul Macarie Ciorescu  Absolvent al seminarului din Huşi este şi astăzi 1898

----Preoţii care au slujit la biserica Trei Ierarhi sunt urmatorii: 
1)preotul Petre Dobre 1830-1845
2)preotul Constantin Sitaru el a venit de la ajutor la biserica sf. Nicolaeîn 1875 şi a stat până în 1859 martie  17 când a murit.
3)Preotul Gheorghe Armeni venit din Tunseşti 1959-1862
4)Preotul Toderasc Păscălin 1862-1867.
5)preotul Ifrim Ioanichie tatal preotului Gh.Ionichescu fost preot la biserica Sf.NECULAE.de loc din Perieni 1867-1871
6)Preot Ion Popov  din Voineşti 1872-1873
7)preot Gh.Ochişor venit de la Fruntişeni,de loc de la erbiceni de lângă Iaşi 1873-1875,apoi a plecat la satul Fundătura,plasa Simila nde amurit in 1887.
8)Preotul GhCiorescu din Bogdana absolvent al seminarului de la Huşi făcut preot în 1875.
BISERICA TREI-IERARHI
Aceasta se află în Bogdana-de-sus.Este făcută din paiantă şi vălătuci în anul 1829 de clucerul Vasile Chicoş ,proprietar în Bogdana-de-sus.A fost reparată în 1870 prefăcându-se tot acoperişul şi făcându-se clopotniţa din lemn,până atunci clopotele erau atârnate de ii unui păr.Această lucrare sţ făcut de obştia   locuitorilor enoriaşi,prin îngrijirea şi sârguinţa epitropului N.Stavăr şi a cântăreţului Enache Chirvasă.Tot materialul necesar s-a dăruit de doamna Luţica Harisiadi proprietara în Suceveni.În 1880 în această biserică s-a aşezat o catapeteasmă din lemn zugrăvită în locul celei din pânză.Această catapetesmă s-a dat de stat de la desfiinţatul schi Orgoieşti care era de prisos acolo.Fiind cam mică la aşezarea ei s-au mai adaugit părţile necesare cu spezele domnului proprietar Nicu Harisiadi şi alţi enoriaşi prin stăruinţa parintelui Gheorghe Ciorescu ,parohul bisericii.Pictura este mai superioară celei a bisericii Sf. Nicolae.Fiindcă Biserica Sfinţilor Trei Ierarhi este in marginea satului Bogdana,lângă ea s-a amenajat in 1874 şi cimitirul pentru îngroparea morţilor din satul Bogdana,Suceveni,Fântâna –Blanarului  şi Lacul Babei.
BISERICA SCHIMBAREA LA FAŢĂ 
Este în cătunul Similişoara.Este făcută din paiantă şi vălătuci,acoperită cu şindrilă în anul 1841-1846 de sătarul Gheorghe Oprişan,proprietar din Tunseşti,împreună cu diaconu Ioan Armeni şi alti răzeşi din Bogdana. Scopul a fost mai întâi să se facă un schitişor insă episcopul de Roman,Meletie în a cărui Eparhie era atunci jud.Tutova,observând că în acte nu este destul pământ pentru semănături si pădure,n-a dat binecuvântarea să se facă schit ci biserică mirenească.De asemeni în anul 1846 când episcopul Veniamin deleagă pe protopopul Constantin Vrabie din Bîrlad s-o sfinţească,a zis în ordincă da voie să se sfinţească biserica de pe moşia răzeşilor din Bogdana.Din această pricină cei mai multi locuitori care hărăzise pământ ,nu au mai dat nimic,afară de Gheorghe Oprişan  unul din principalii ctitori principali care a dat 3 fălci.Cu toate acestea după sfintirea bisericii din Similişoara s-au adunat câţiva călugări ca să vieţuiasca aici,mai ales din cei ce au ajutat cu munca şi cu bani la facerea ei.Unii dintre ei au servit şi ca preoţi până în 1872,din lipsă de  preoţi mireni.De atunci Similişoara s-a numit când schit,când cătun.Pictura acestei biserici este superioara bisericilor din Bogdana,afară de câteva icoane.O parte din lemnul întrebuinat la această biserică,precum şi catapeteasma,s-a adus aici de la o altă biserică din Cârţibaşi,împreună cu cărţile,un epitaf(aer)etc.Biserica din Similişoara a fost reparată în anul 1864-1865 cu cheltuiala monahului Teodot  Creţu şi osteenala fratelui său monahul Veniamin Creţu şi a epitropului Vasile Buciumaş,etc.Atunci I s-a pus altă duşumea pe jos,s-a mai ridicat catapeteasma şi s-au mai lărgit uşile de la altar,după cum se constată dintr-o inscripţie ce este în altar pe un stâlp de la catapeteasmă.Tot atunci s-a făcut şi o clopotniţă de lemn cu temelie de piatră.De asemeni s-a mai cumpărat şi două clopote pe lângă cel dintâi ce era adus aici de la facerea bisericii din satul Lunca,plasa Tutova .În 1882 biserica s-a acoperit din nou cu şindrilă tot cu cheltuiala monahului Teodot Creţu acum schimonah.Biserica din Similişoara are ca proprietate de la fondarea sa 4 hectare  şi 29 ari de pământ pentru cultivat,socotit la un loc cu via şi livada.Mai are şi un număr de stupi.Biserica din Cârţibaşi ce s-a stramutat  în Similişoara a fost făcută d epreotul Ştefan Bostaca.Nu are data de construcţie.Însă fiindcă pe două uşi de la catapeteasma bisericei din Similişoara se află numele zugravului Dima si anul 7278 adică 1770 putem presupune că să fi fost făcută în acest timp.
Preoţii care au servit la biserica Similişoara sunt următorii:
1)Ilarion Ieromonach  1847-1849,prin el s-a făcut St.vase.
2) Ruvim Ieromonah,din satul Deleni,jud.Vaslui.1849-1853.
3)naftanail Ieromonah 1853-1856
4 )Gherasim Basarabeanu ieromonah 1856-1858.
5 )Vichentie Stratulat Ieromonah din satul Podurile de lângă Moineşti.1858-1872 
 6)Gheorghe Ochişor Preot de la biserica St. Trei-Ierarhi din Bogdana,însărcinat să slujească şi aici.1872-1874
7 )Preot Constantin Antonovici ,absolvent al seminarului din Huşi din Similişoara făcut preot în anul 1874. 
CASA COMUNALĂ Este edificată  din paiantă şi vălătuci şi acoperiş cu şindrilă în anul 1864 ,în anul 1886 s-a reînoit şi acoperit cu tablă prin concursul şi sârguinţa primarului d. Nicu Harisadi,care a dăruit tot lemnul necesar din pădurea sa din Suceveni.
Construcţiile particulare .Toate casele din Bogdana sunt făcute din paiante cu vălătuci,din bârne sau din pari cu nuiele.Cele mai multe au o singură odaie cu tindă şi sunta coperite cu stuh sau rogoz.Unii mai cuprinşi şi-au făcut 2 odai şi tindă şi sunt acoperite cu şindrilă.Case mai însemnate sunt una a lui proprietarul din Suceveni afara din sat spre nord-vest pe podişul dealului Sucevenilor pe unde trece drumul spre Lipovăţjud. Vaslui.Cea de a doua este în marginea despre sud a satului Suceveni.
În Bogdana,Constantin Sitariu ,traitor in prima jumătate a sec.17-lea,a avut o casa cu 9 odai şi că a găzduit pe un domnitor care ar fi fost silit să se ascundă.Dupş aceea,acesta l+ar fi dăruit cu o moşie pe valea Elanului,din ţinutul Fălciului.Asta se vede din nişte cărţi de judecată de pe la începutul sec.18 .Actul de danie nu se găseşte din această cauză nu se poate şti ce domnitor a fost acela.
ÎMBRĂCĂMINTEA
Bărbaţii vara poartă pălărie de pîslă ordinară cu borurile mici,cămăşi şi izmenede cânepă şi bumbac.În picioare au botine sau iminei din piele ordinară.Peste cameşă imbracă un mintenaş sau anteriu scurt cu mâneci făcut din tesătură de lână,cadrilată sau din materie de la târg.Alţii poartă pantaloni de aţă sau de postav croiţi mai largi.
Iarna au contoman lung până sub genunchifăcut din postav albastru imblanit cu piei de miel şi dinainte cu blană de vulpe.Acestea se poartă sarbătoarea sau la ocaziuni.Apoi un cojoc lung sau scurt suman negru sau gride lână,altii au bernevigiţpantaloni la fel ca şi sumanul Unii bătrâni purtau un fel de pantaloni din piele numiţi poturi.În picioare se poartă ciubote cu turtcă până la genunchi sau şi mai sus.Pe cap căciula din miel.Pentru cand se pleacă la drum unii mai au şi chebe sau manta.
Femeile vara au tulpan sau bariz.ori o imbroboditoare albă de hasa ,ămeşă de cânepă,de bumbac simplă sau cu margini.Fustă de cit sau de hasa albă.Mai pţine mai poartă azi fustă de lână ţesută în casă.La picioare poartă botine sau papucirare poartă colţuni de bumbac cumpăraţi din târg şi aceştia...sărbătoarea.
În timpul iernii unele au fustă de lână ţesută în casă iar pe cap unele pun câte două tulpane,cu unul se leagă şi cu celălalt se îmbrobodeşte.Alteel pun un şal sau broboadă de lână mai groasă când merge la oraş sau in altă parte.Apoi caţaveică-scurteică blănită cu miel şi dinaintele cu piele de vulpe.În picioare ciubote sau botine mai groase.
Locuitorii din Suceveni ,Fântâna-Blănarului  ăi Lacul Babei poartă iarna cojoace lungi sau scurte iar vara poartă iţari peste care pun cămaşa lungă ,incingându-se cu brâu roşu,alţii au curea lată sau îngustă cu nasturi ,care se dă de mai multe ori în jurul corpului.Mai poartă şi opinci iar unele femei  poartă ştergar alb pe cap.Sucevenii poartă părul scurt pe frunte şi la spate lung.Bogdănaşii se retează deopotrivă de scurt.
OBICEIURI  Le voi trata sistematic :naştere,căsătorie  şi  moarte.    
1)OBICEIURI LA NAŞTERE.   Copilul nou născut se spală de moaşă şi se dă mamei zicând:dragul mamei,drag să fii la toată lumea şi-l sărută.După aceasta moaşa pune pe masă lângă lehuză  un talger cu grâu ăi sare pentru ca copilul să aibă noroc în viaţă.Oricine vizitează lehuza trebuie să-i ducă ceva de mâncare:plăcinte,friptură,ouă coapte etc.Pe fruntea copilului pune un gologan,doi sau mai mulţi,fiecare după puterea lui.Botezul copilului se face mai devreme sau mai târziu,depinde de sănătatea copilului.Adoua zi după botez se scaldă copilul ,de naş sau naşă,punându-se în apă :pene de gâscă ca să fie uşor în viaţă ca găina,busuioc să nu-i duhluiască trupul,lapte ca să fie alb,grâu să aibă noroc la recoltă .După aceasta se face o petrecere familiară ,câteodată şi cu lăutari ,numită cumetrie.După ce se consumă masa,când se pun fripturile toţi fac dar de bani după voinţă şi putere.După un timp oarecare părinţii copilului se duc la cumătri pentru ai da colacii de mir.Aceştia constau în 2 colaci făcuţi din 2-5 kg de făină,o năframă sau îmbroboditoare de cap şi 1-2 bucăţi de săpun.Cumătrul rupe o bucată din colac şi-l dă înapoi apoi dă un bacşiş finului şi să-i ia din păr.La un an sau doi ai copilului ,părinţii se duc iar la cumătri  cu colacii cei mari ,care dar se compune din tot lucrurile enumerate mai sus şi se prezintă naşului de moaşă.Naşul primind darurile dă finului un dar în bani sau dacă are dă o oaie sau o viţică,altă dată se dădea şi o bucată de pământ.   
 2)OBICEIURI LA CĂSĂTORIE
a)Pregătirea fetei şi flăcăului pentru căsătorie.Orice fată,până ajunge la vârsta de măritat,se sileşte ca să-şi facă zestre.Prin aceasta se înţelege nu numai dota din pământ şi vite ci în special cele necesare pentru îmbrăcarea unei case împreună cu albiturile necesare viitorului soţ şi viitoarei soţii.În Bogdana s-a considerat întotdeauna de mare cinste pentru fata care şi-a lucrat singură zestrea.Oamenii o laudă şi această virtute serveşte de dovadă pentru tânărul peţitor că viitoarea soţie are sa-i fie bun tovarăş la gospodărie.Fetele pe lângă ajutorul taţilor la câmp care nu au băieţi,ajută şi învaţ de la mamă tot meşteşugul industriei casnice .Şi dacă o fată este mai pricepută şi harnică,mai învaţă şi de la alte femei cele ce nu ştie mama ei.O fată când se mărită are următoarele lucruri făcute:6-12 scoarţe(levicere) cel puţin,2 perne mari şi 4 mai mici (umplute cu pene de gâscă ),o pânzătură de lână sau cânepă pentru făcut 4-6 saci,căteva valuri de pânză şi nişteşervete de  cânepă,in sau bumbac.Unele mai au şi covoare frumoase sau pînză cu margini cele ce s-au ocupat cu cultura vermilor de mătase,cămeşi sade de mătase pentru ele şi viitorii soţi.Apoi nişte prosoape şi cămăşi pentru a le da la masa cea mare nunului şi nunei,socrului şi soacrei,precum şi peţitorilorLada şi oglinda de la oraş variază ca calitate şi cantitate fiecare după cum le dă mâna.
Flăcăul nu-şi face aşa ceva nimic  aparte,ca o fataă,adică cu destinaţiune proprie pentru el însă hărnicia lui se constată zilnic de părinţii fetei fiind interesaţi dupăcine trebuie să-şi dea fata. 
b.Un flăcău când se însoară adeseori îşi ia o fată din satul său şi mai rar din alte sate.Pentru a se cunoaşte mai bine unii pe alţii se întâlnesc la Crăciun,Anul Nou şi Paşte precum şi la unele sărbători şi duminici de peste an.Când tinerii joacă la horă cu fetele,mamele lor,bătrânii şi bătrânele privesc  şi şoptesc  cum s-ar potrivi cutare fată cu cutare băiat.Pentru proiectarea căsătoriei mai întâi convin părinţii şi tinerii reciproc prin intermediul peţitorilor.poi se face logodna.În seara hotărâtă pentru aceasta pe lângă părinţii ambelor părţi şi peţitori mai invită şi rude sau prieteni.La logodnă se petrec lucruri foarte mişcătoare şi pline de învăţămintemai ales daca peţitorii sunt bine iniţiaţi în obiceiurile şi conversaţiile vechi.Primul peţitor mai guraliv deschide  vorba adresându-se  părinţilor  fetei :
-Aşa-i ca vreţi să ne întrebaţi de ce am venit? Iar tata fetei răspunde:
-Ştiu eu!!daca ni-ţi spune vom şti!!
Pe scurt acestea discuţii  au caracter religios şi moral.Peţitorul guraliv animează  foarte mult societatea despre prima căsătorie a lui Adam şi Eva ,binecuvântaţi de insuşi Dumnezeuîn Rai.Că de atunci şi până acum n-a încetat a se îndeplini în lumeaceastă poruncă a lui Dumnezeu ca băieţii şi fetele ajungând la vârsta cuvenită,să se gospodărească.Se mai arată datoriile din viaţa familiară ce le are bărbatul către femeie şi invers.La urmă declară că venirea lui şi a tovarăşilor lui nu este alta decât a îndeplini ceea ce Dumnezeu a început şi a poruncit atunci în Rai,adica să ceară pe fata lor  ca să o dea după flăcăul aici de faţă.Părinţii fetei yic că nu-s pregătiţi la care peţitorul bun de gură zice impreună cu ceilalţi:bine că ne place fata care de multe ori fuge afară de ruşine,părinţii o cheamă şi o întreabă dacă-i place flăcăul.După răspunsul fetei <<da>>se întreabă şi flăcăul de formă daca-i place fatala care răspunde afimativ cu mai mult curaj.Apoi se fac foile de zestre de cele ce se dau de părinţii amelor părţi şi după aceasta se pune pe masă un talger de grâu în care se ascund inelele fetei şi al băiatului şi invârtindu-se de 3 ori mirele ia un inel şi mireasa altul.Mreasa daca este mai îndrăzneaţă pune ea măna întâi şi ia inelul.Laurmă flăcăul pune pe masă 5-10 lei ori mai mult iar fata pune  un prosop,o năframă de in şi o pereche de albituri,care se numesc schimburi.Dacă logodna se strică cumva mai târziu...provocatorul pierde ce a dat.După schimbarea inelelor se pune masa aşezându-se toţi şi se aduce o găină friptă.Obiceiul stric este ca mirele sa rupă gaina inaintea mesenilor.ÎN TIMPUL  ACESTA UNUL DIN  ASISTENŢI  IESE  AFARA  DIN  CASĂ  ŞI  TRAGE  CU  PISTOLUL  ANUNŢÂND  SATUL CĂ  S-A FĂCUT LOGODNA. A doua zi de dimineaţă se şi răspândeşte vorba prin sat că la casa cutăruia s-a auzit la miezul nopţii un foc de pistol ,se vede că şi-a logodit fata dar cu cine?Până se face nunta,mirele se duce adesea pe la mireasă însă nu cu mîna goală ci cu mere sau pere sai cu cofeturi ,stafide etc.
NUNTA Înainte de ziua cununiei,seara,la casa miresei se face petrecere cu lăutari  pentru flăcăii şi fetele din sat ,ce se numeşte la popor vedre.Cu ocaziunea aceasta  mirele se bărbiereşte de un flăcău ,când mireasa îl serveşte ţinând vasul cu apă caldă  în care mirele pune un bacşiş iar lutarii cântă din gură cântecul mirelui acompaniaţi de instrumentele lor,trecerea lui  în viaţa socială,cam aşa:
---Foaie verde lemn de tei/ De acum nu mai eşti holtei/Foaie verde din câmpie/ Lepăd barba de frăţie/Lepăd barba holteiască/Creşte alta bătrânească/Ia-aţi nădejdea cucoane mire/ Nu mai baţi frunza-n pădure/Foaie verde lemn uscat /Măicuţă m-am însurat /Grija casei m-a luat /Copiii m-au împresurat/Nu mă lasă sara-n sat.
Tot în aceeaşi searăse deapănă beteala cu care se împodobeşte mireasa a doua zi.După vedre,mirele se duce acasă însoţit de flăcăi.
Adoua zi dimineaţă lumea se adună iar la casa miresei  unde vine mirele la ceasul hotărât ,însoţit de flăcăi.Intrarea lui în casa miresei se face în mod solemn .Mireasa iese în uşă cu un vas cu apă  şi câteva crengi de busuioc cu care stropeşte pe mire iar el pune bacşiş în vas.În casă miri sunt puşi de mama miresei pe o pernă pe pat .Pe când flăcăii şi fetele joacă afară ,ceilalţi asistenţi stau la masă,când mirilor li se dă să mănânce dintr-un ou  după care vin şi fetele şi flăcăii de stau  la         masa. După aceasta se prezintă   miresei    darurile   aduse    de mire:rochie,oglinda,cercei etc.    Cu hainele aduse se împodobeşte mireasa  iar lăutarii cântă din gură cântecul miresei acompaniati de instrumente:
Taci mireasă  nu mai plânge/Că la maică-ta te-oI duce/ Când o face plopul pere/Şi răchita vişinele /Şi tânjala mugur verde /Atunci maică-ta te vede/Şi resteul coarne moi/Atunci ne-om duce amaândoi/.Pe cărare la fântână/Crescut-au iarba,sulfină/Creşteţi flori şi-nbobociţi/Că mie nu-mi trebuiţi/Măcar creşte-ţi cât îi gardul/Că eu mi-am legat şi capul/Flori,pustia să mă bată/Mă văd cu cârpa legată/.Măicuţă, m-am măritat /Copii m-ampresurat/Că mila de la părinţi/Cu-a-nevoie  vreme uiţi/.Plânge-o cu lacrimi fierbinţi/.Iar mila de la bărbat/Ca frunza de păr uscat/Dai la ea să te umbreşti /Şi mai rău te dogoreşti/Că mila de la bărbat/Tot cu pumnii peste cap/Astăzi sunt  cu fetele/Mâine cu nevestele.
Acum se scoate zestrea afară ,fiecare obiect pe rândşi după ce se iau de flăcăi le tot bat cu mâinile şi jucând cu ele merg de le pun în carele cu câte patru boi.Plecând carele cu zestre spre casa mirelui,lăutarii nu mai cântă  şi se pun dpuă scaune in mijlocul ogrăzii ,pe care se aşează părinţii fetei  iar mirii stau în picioare înaintea lor .Cineva bun de memorie rosteşte conocăria(oratiunea)şi iertăciunile,după care mirii sărută mâna părinţilor şi aceştia pe ei în semn de binecuvântare.un colac se ţine deasupra capului miresei  care fiind croit  în  patru de mai înainte I se fac eformă de rupere  şi apoi se aruncă spre cele patru puncte cardinale.Bucăţile se prind de nuntaşi care apucă..În fin epleacă cortegiul nuntal spre biserică în ordinea următoare:primii ies din ogradă 2 flăcăi călări împreună cu mirele apoi trăsura cu mireasa şi nuna după care vin cu trăsurile nunul cu lumânările şi ceilalţi nuntaşi...bărbaţi,femei,fete etc.Atăt la jugurile boilor cât şi la urechile cailor tuturor nuntaşilor,se pun basmale brodate cu găurele sau horboţică,altă data erau năframe de in.Pe unde trece nunta ies mai ales băieţi cu cofe pline cu apă de le varsă dinaintea cortegiului  şi mirele le dă bacşiş.La biserică nu vin părintii sub pretextul că nu este bine.Când se cântă Isaia dănţuieşte la cunuie,se aruncă cofeturi de unul din flăcăi.  
Ieşind de la biserică toţi nuntaşii merg spre casa mirelui  iar mirele stă alături de mireasă în trăsura care merge în fruntea cortegiului după conăcaşi.Atât seara la vedre precum şi a doua zi la casa miresei  şi în drumul spre biserică se dau foarte multe focuri de pistoale.De asemeni şi după cununie şi până noaptea târziu.   
Ajungând cortegiul la casa mirelui  în uşă iese mama mirelui cu un prosop frumos şi leagă mirii cu el pe după gât şi-I trage spre ea în casă unde-I aşează pe pet pe o pernă.Acolo primesc hiritisirile sătenilor care vin la nuntă fiind invitaţi de vornicel.Acesta încă de dimineaţă pleacă prin sat cu o ploscă de lemn şi având la băţ o năframă,pleacă prin sat şi pofteşte pe toţi la nuntă precum şi pentru seara la masa mare.Fiecare gospodar când vine la nuntă  aduce câte o sticlă cu vin sau o găină ,gâscă sau ce are.Alt vornic este însărcinat cu primirea acestor daruri  pe care le închină mai întâi mirilor ,ei mulţumesc plecându-şi capul spre cei care au adus.Toată ziua lăutarii cântă iar fetele şi flăcăii joacă hore,polci de brâu,sârbe etc.precum şi mirii când nu sunt ocupaţi cu ascultarea închnărei darurilor aduse.
La aducerea de păsări zice:
Ajungă-te voie bună cucoane mire/Şi pe dumneata cucoană mireasă/Colaci de la vecinii domniei voastre /Colaci vor fi:o prepeliţa grasă/Cu penele întoarsă/Să fie domniilor voastre la masă/Poftim primiţi şi cu dragoste mulţumiţi.
Iar dacă se aduce o sticlă cu vin ,zice:
Ajungă-te voie bună etc…
………………………………………
  Colaci vor fi:buţi cu vin /Cu doagele de măslin/Cu cercuri de arin/Să vă fie cheful deplin.Poftiţi de primiţi etc….
Seara se face masa cea mare la care iau parte:în capul mesei stau nunul şi nuna,apoi ceilalţi invitaţi.Mirele şi mireasa în acest timp servesc mesenii.înainte nunilor pe masă ard lumânărilede la cununie în timpul mesei.După câteva rânduri de bucate se pun şi fripturile .În timpul acesta se aduce pe masă  un talger cu sare în care nunii pun mai întâi un bacşiş apoi pe rând toţi ceilalţi meseni.Vornicul având două pahare pline cu vin pe o tavă,închină mai întâi la nuni şi aceştia gustând din ele merge cu această regulă pe la toţi cei de la masă.Unii pe lângă bani mai fac şi alte daruri ca un decalitru sau mai mulţi de păpuşoi sau grâu,alţii câte o oaie sau juncă.Ba unii care sunt mai bogaţi şi nu au copii dau şi câte un loc de casă sau o bucată de pământ pentru agricultură,însă mai rar.Mireasa prezintează din parte-i pre nuni şi peţitori cu cămeşi şi prosoape de pânză,precum şi pe socri.La unii din ceilalţi meseni le dă prosoape.Acestea se închină pe la fiecare cu regula cuvenită .
Vornicul zice nunilor:
                      Ajungă-te voie bună cucoane nune/  Şi pe dumneata cucoană nună/Colaci de la finii      domniei voastre /Colaci ce vor să fie :/O corabie încărcătă /Cu multă sumă de marfă/    De la    Tarigrad              pornită /        Şi înaintea dumneavoastră sosită/  În corabie ce este?Pâine de grâu ,smochine,orez,ciobote,cameşi,săpun ./Poftim de primiţi /Cu dragoste multumiţi/Şi pre finii dumneavoastra/Cu bacşiş să-i dăruiţi.!!!  
La ceilalţi meseni vornicul închină aşa:
-Buna vreme,buna vreme domnule ………-Ajungă-te voie bună/Cu două pahare de băutură /Vin de la Odobeşti să bei să te veseleşti/Venind pe la Cotnari,să bagi  mana-n buzunar /Să scoţi un ban de cei mari/Şi un prosop de in /Să vă ştergeţi guriţele de vin/Poftim deprimiţi /Şi pe tineri cu un bacşiş dăruiţi!!!
În tot timpul mesei cele mari lăutarii cântă multe caraghioslâcuri mai ales la adresa socrilor şi a nunilor.A doua zi dimineaţă vornicesa impreună cu alte femei din sat luând o sticlă cu vin roş,pleaca spre casa părinţilor miresei  tot chiuind şi jucând pe drum până acolo şi înapoi.Către sară vine nuna şi face legarea miresei când se face şi încropul(o petrecere mică,ca la masa cea mare).Acum nu mai sunt tineri deloc ci numai bărbaţi şi femei,care sunt invitaţi.Prin legarea miresei se întelege:Ftetele cât stau la părinţi vara umblă cu capul gol având părul impletit frumosşi împodobit cu flori din grădină adeseaori crini galbeni-roşietici.Când este frig umblă îmbrobodite cu un bariz sau tulpan ,înodat sub bărbie.Pe când nevestele se poartă legate la cap cu broboada dată în jurul capului odată sau de două ori şi şi colţurile inodate la o parte de regulă deasupra tâmplei..Peste această legătoare se pune alta ce este legată sub bărbie.chiar şi fete.Însă aşa fel ca să se vadă legătoarea de la frunte,semn că este măritată.Obiceiul este ca legătura primă să fie pusă de nună în timp ce lăutarii cântă din gură cântecul miresei       .Acum se pune masa,unde neapărat să fie plăcinte făcute de tânăra nevastă  care se pun pe masă în loc de fripturi.Cu ocazia asta iar se fac daruri de la meseni dar numai în bani.

CALEA PRIMARĂ
            Se numeşte aşa de popor prima vizita ce o fac tinerii căsătoriţi la părinţii nevestei.Alţii o numesc şi calea-mânzului.
OBICEIURILE LA MOARTE.
   Ţinerea  lumânrii în mâna celui care-şi dă sufletul este observată cu mare rigurozitate.Corpul răposatului se scaldă şi se îmbracă în haine curate şi aşezându-se pe pat cu capul spre apus ,i se pune în mână de ţine o cruce de ceară pe care se lipeşte de regulă un ban de argint cu care să plătească vămile ca să treacă pe cealaltă lume. Deasupra uşii la casa mortului se pune un şervet sau o basma pentru a se opri acolo sufletul  până a treia zi când se inmormântează corpul.Şervetul acesta se ia după scoaterea mortului din casă ,de o persoană ce rămâne în urmă ca să măture casa care de la ieşirea sufletului nu s-a mai măturat deloc.Venind preotul cu ceilalţi slujitori ai bisericii  şi scoţându-se cel răposat din casă este pus într-un sicriu de lemn ce are in latura dreaptă şi în stânga una fiecare în formă triunghiulară ,spre ai servi de fereşti la casa sa de veci.Sicriul se trece mai întâi peste un levicer ce are pe el o pernă ,un colăcel şi o lumânare care se dau de pomană.Apoi se pune pe năsălii  sau într-un car.După aceasta ,soţia celui răposat sau una dintre rude aşterne la poarta ogrăzii un servet sau o pânzătură ca de 1-2 metru,peste acre pune un colăcel ,o lumânareşi un gologan şi trecându-se cu mortul pe deasupra ,se dau de pomană la un sărac.Această pânză se numeşte pod şi aşa nişte poduri se dau în număr de nouă pe la diferite răspântii mai ales pe la podurile ce se întâmpină in cale spre biserică,pe unde şi preotul fac ecâte o rugăciune pentru sufletul răposatului.La moartea unui bărbat sau femei în vârstă când se dau asemenea poduri ,pe lângă rugăciunea pentru sufletul mortului ,se mai citeşte şi câte o pericopă din Evanghelie ,relativă la învierea morţilor.Oamenii zic că de aceea se dau aceste poduri spre a trece sufletul cu uşurinţă  peste puntea iadului la rai şi a plăti cu banii ce se pun pe ele ,ămile ce se întâmpină în cale
La cei mai avuţi când se scoate mortul din ogradă i se mai dă de pomană şi câte o vacă sau câte o oaie.Nu numai acasă dar şi în drm spre biserică sau cimitir mortul este însoţit de bocetele celor din familie ,ce nu sunt numai nişte simple ţipete ci şi pronunţate cu cuvinte ocazionale.
Când cel răposat este tânăr i se mai tocmesc şi lăutari .Iar dacă este flăcău sau fată mare se trage cu pistoalele pe drum închipuind nunta sa pentru a i se face o mireasă sau un mire dintr-o lumânare împodobitîâă cu beteală.Cu ocaziunea inmormântării  celor răposaţi se mai fac şi 9 colaci mai mari numiţi pomene,ce au forma de 8 sau S ,precum şi alţii 9 mai mici în formă rotundă .Şi o colivă de grâu.
După prohodirea din biserică ,mortul este dus la groapă  şi pogorându-se în groapă i se dă de pomană pe deasupra două găini .Mai făcându-se oarecare rugăciuni  de către preot se pune capacul peste sicriu şi începe a se arnca tărâna de gropniceri.Unii din asistenţi aruncă câte o mână de ţărână în groapă ,alţii s efreacă cu ea pe mâini ,spunând ca face asta spre a nu visa pe cel mort.Dacă mortul este în vârstă ,preotul când pleacă de la groapă dă sfat oamenilor ca să facă câte 6-12 metanii  pentru iertarea păcatelor lui Apoi se pune la casa răposatului o masa-pomană la care ia parte pe lângă alţi săteni şi preopul cu servitorii bisericii.Asemenea mese se mai pun şi la 3 yzile dipă înmormântare ,la 9 ,20şi 40 de zile ,când purtându-i-se prescurile  i se rădică Panaghia.Unii mai fac mese din acestea la 6 luni şi la 12 luni după înmormântare.La 7 ani se dezgroapă rămăşiţele celui răposat ,se spală oasele cu vin după care oasele se pun într-un coşuleţ de pânză ,făcându-se rugăciunile cuvenite în biserică ,sun tpuse iarăşi în groapa de mai înainte.Există o credinţă  că acela care s-a jurat vre-o dată în viaţa sa  în mod nedrept sau a omorât ori a furat ceva,etc..  şi nu a spus la duhovnic,--trupul lui nu mai putrezeşte în pământ  ci rămâne afurisit ,cum se zice în limba poporului .Încât dezgroparea se fac emai mult spre a se vedea dacă trupul a putreit .În tot cazul i se fac rugăciuni şi se  îngroapă din nou ,dezgropându-se iarăşi de către unii ,după un timp oarecare ,în caz că nu ar fi fost putred.
DIVERSELE  CREDINŢE ŞI OBICEIURI.
1)Sărbătorile superstiţioase.Din acestea se mai ţin de oameni şi mai ales de babe.
a).joile după Paşte până la Duminica mare 
b.)ilie Pălie
c)Pintilie călătorul 
d.)Filipii.
e.)Oarbele-Şchioapele .
f.)Rusaliile.
g)Mezul-Păreţii (paresisimilor)
h)Sâmbăta Ursului.
i)Foca.
2)Focul viu (focul nou)—După cum spun bătrânii inainte se făcea în Bogdana la Joia Mare foc viu sau nou.Se intr-uneau 3-4 perechi de  veri-primari  şi luau un lemn uscat de alun îl frecau unul de altul ,rânduindu-se câte doi până se aprindea .Cu aceste lemne aprinse se făcea foc din care mai luau şi alţi oameni din sat dacă nu se mai făcea şi la alte case,cu acestea se aprindeau focuri prin ogrăzi ,sub cuvânt că ei sunt feriţi de multe rele şi mai ales vitele de boli.Astăzi nu se mai face.De asemenea se mai spune că şi ţiganii ce erau aşezaţi prin sat ,aţâţau foc cu găteje prin ogrăzi la Joia-Mare,ba şi pe la morminte la biserică.,pentru a veni sufletele să se încălzească şi moldovenii râdeau zicând că  cum se poate să se încălzească sufletele.!!!
3)Calendarul sătenilor.—Când huieşte stejarul cel mare şi bătrân din dealul Gâdesei si mai grohăiesc şi porcii făcându-şi culcuş,Oamenii zic că se strică vremea.Iar când huieşte dealul Taberei partea de la jumătatea acestui deal spre nord---atunci este a moloşag sau vreme bună.Gâştele şi mai ales raţele bătând din aripi şi ciugulindu-se cu ciocul ,înseamnă vreme de ploaie. 
4)Petrecerile.—Atât la Crăciun,anul-nou,Paşte şi oarecare Duminici şi sărbători de peste an ,flăcăii fac hore unde vin feteel cu părinţii lor .Înspre ziua anului –nou nu numai băieţii umblă pe la case cu plugul(uratul sau aratul) dar şi flăcăii care indeplinesc numai o formă de urat .Ei intră în casă, unul având o cârceie şi dând buna-sara,invită pe săteni la hora de a doua zi să vină impreună cu fetele.Cu această ocaziune li se dă câte un colac mare ,alţii şi bani.
La paşte flăcăii iar se îngrijesc de lăutari precum şi scrânciobe pentr ca sătenii şi fetele lor să se veselească.În lunea Paştelor (a doua zi de paste)  Flăcăii umblă cu lăutarii până aproape de amiază pe la casele locuitorilor unde joacă şi capătă câte un cozonac  sau pască şi ouă roşii.Umblarea aceasta se cheamă vălăret.Cu ocaziunea  aceasta invită pre oameni la petrecerile pregătite de dânşii.Asemenea jocuri şi scrâncioabe se ţin în toate Duminicile  şi sărbătorile până la Duminica-mare.
Alte petreceri se mai fac la ziua numelui ,la naştere(cumetria)şi la nuntă,cum am mai arătat.
Oamenii mai au ocaziuni d epetreceri ,cele două iarmaroace (bâlciuri)de la 20 iulie ,la potică şi la 6 August în Similişoara,despre care s-a vorbit în urmă,în capitolul intitulat Comerţul.

SCRISĂ   DE   EPISCOPUL   ANTONOVICI  .  BUCUREŞTI   28   DECEBBRIE    1887.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu