Amintiri din copilărie

La căsuţa dintre flori
Am crescut cinci frăţiori
Soarta ne-a împrăştiat
Prin lume ne-a aruncat,
Sa găsim unde-i mai bine
Şi să câştigăm o pâine.
2
Când ne gândim la părinţi
Ne vedem cu toţii mici
Şi ne amintim cu drag
Cum ieşeau părinţi-n prag,
3
Şi ne căinam cu dor
Ne strângeam la sânul lor
Ne dădeau sfaturi,poveţe
Şi ce-aveau ca să ne-nveţe!
4
Aş mai vrea măcar odată
Să-i mai văd ieşind în poartă
Să ne spună:bun venit!!!
În ograda ce-am crescut;
5
Pe măicuţa tot certând,
Tata scrânciobul făcând,
Pentru cei cinci fraţiori
Care sunt depărtişori...
6
PĂRINŢII NU NI-I UITĂM
ORIŞIUNDE NE DUCEM
NE-AMINTIM DE CASA LOR
CARE ACUMA-I NUMAI DOR !!!!!
06 august 2006.