tag:blogger.com,1999:blog-53843774792848817612024-02-21T09:58:07.598+02:00Gândurile unui bunicGândurile, amintirile si trăirile lui Gheorghiţă EpureUnknownnoreply@blogger.comBlogger27125tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-14113706150462499042018-03-13T13:13:00.002+02:002018-03-13T13:13:25.456+02:00Drum lin!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhn8gUXsTIiAKLSrs0XWECchdmRnosd1Gj9f6bcbFYuIz-BxzUfQpJ2eeRLoC6wdZ59bzG_oPggdw0XRrqg8Y6VNaNx8UpJ2Ix8g2Z2iWAhyphenhyphenrp7Gb2sfAlp5twXIAFfJQV1E-pefgfuCkU/s1600/lumanare_.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="609" data-original-width="960" height="203" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhn8gUXsTIiAKLSrs0XWECchdmRnosd1Gj9f6bcbFYuIz-BxzUfQpJ2eeRLoC6wdZ59bzG_oPggdw0XRrqg8Y6VNaNx8UpJ2Ix8g2Z2iWAhyphenhyphenrp7Gb2sfAlp5twXIAFfJQV1E-pefgfuCkU/s320/lumanare_.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;">Dupa o lunga si grea suferinta, nea Gheorghita Epure ne-a parasit pentru lume mai bune. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: large;">Dumnezeu sa-l ierte!</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-71062046309332576232018-03-13T13:11:00.000+02:002018-03-13T13:11:34.166+02:00Ultima postare, nefinalizata, a lui nea Gheorghita... 31.08.2013<!--[if gte mso 9]><xml><w:WordDocument><w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel><w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery>0</w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery><w:DisplayVerticalDrawingGridEvery>2</w:DisplayVerticalDrawingGridEvery><w:DocumentKind>DocumentNotSpecified</w:DocumentKind><w:DrawingGridVerticalSpacing>7.8</w:DrawingGridVerticalSpacing><w:View>Normal</w:View><w:Compatibility></w:Compatibility><w:Zoom>0</w:Zoom></w:WordDocument></xml><![endif]--><br />
<div class="Section0" style="layout-grid: 18,0000pt;">
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">ISTORIA ŞI GEOGRAFIA COMUNEI BOGDANA!!</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"> DIN PLASA T</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">ÂRGU-SIMILA ,JUDEŢUL TUTOVA</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">(Actualizată în scris modern de mine Gheorghiţă Epure,respectând pe cât posibil scrisul anului 1887)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"> (EDIŢATĂ ÎN ANUL 1898)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">Cu notiţe istorice şi traditionale.SCRISĂ DE EPISCOPUL ANTONOVICI ORIGINAR DIN SATUL GĂVANU </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">(lîngă Biserică în dealul Gâdesii)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">GEOGRAFIA FIZICĂ</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">AŞEZARE-Comuna Bogdana </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">este situată la marginea dinspre nord a judeţului Tutova,lângă judeţul Vaslui şi la depărtare de 40 km de Oraşul Bîrlad .</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">LIMITELE,-</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">ComunaBogdana este limitată la nord cu comunile Laza şi Muntenii-de-jos.La est cu comuna Orgoieşti,la sud şi sud-vest cu comunile Bogdăniţa şi Buda,iar la apus cu comuna Floreşti.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Comunile Laza şi Muntenii-de-jos fac parte din judeţul Vaslui.Iar Orgoieştii,Bogdăniţa,Buda şi Floreştii-din judeţulTutova.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Separarea comunei Bogdana de celealte comune limitrofe se face în trei locuri prin limite naturale : </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">î</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">n partea apuseană prin dealul Gâdesei care o separă de comuna Floreşti;la răsărit ,prin dealul Orgoieştilor care o separă de comuna Orgoieşti;la nord prin dealul </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Racovei</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> care o separă de comuna Laza (valeaRacovei) si prin </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">hotarele moşiilor</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-din comuna Muntenii-de-jos;iar la sud şi sud-vest se desparte de comunile Bogdăniţa şi Buda numai prin </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">hotarele moşiilor.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">ÎNTINDEREA-</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Suprafaţa totala a comunei Bogdana este de aproximativ 4200 hectare.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">OROGRAFIA şi HIPSOMETRIA.-Tot teritoriul comunei Bogdana se compune numai din dealuri si vai avand forma unui poligon neregulat.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">Dealurile-</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">În</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> comuna Bogdana sunt </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">şapte dealuri,</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">dintre care numai </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">acel </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">de la extremitatea nordică se întinde in direcţia de la </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">vest spre est fiind şi cel mai înalt;iar cele alte sase merg toate paralele de la nord spre sud variind între ele în privinţa lungimei şi înălţimei.Patru din aceste dealuri sunt în interiorul comunei şi trei la extremităţile ei.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">a)Dealurile din interiorul comunei</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">1</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">DealulTaberei(sau a Magariului)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">(Se mai numeşte în hârtiile vechi ale satului Bogdana….dealul Măgariului,(hotarnică din 1741).S-a preferat numirea ce i se da zilnic de săteni în conversaţii,neştiind marea lor majoritate dacă i se mai zice şi al Măgariului.Pentru numele de Tabără sunt două tradiţii:una zice că s-a numit aşa pentru că aici a tăbărât armata lui Bogdan,tatăl lui Ştefan–Vodă,de s-a ascuns,fiind urmărit de Leşi.Cealaltă tradiţie spune că dealul s-a numit Tabăra pentru că aici se refugiau oamenii în vremea Tătarilor şi Turcilor,nu numai din satul Bogdana,ci şi din altele mai depărtate şi chiar din oraşul Bîrlad.Aceştia veneau aici cu carele sau cu trăsurile în care îşi puneau femeile şi copiii,râşniţe şi cele necesare pentru hrană.Şi după ce se urcau pe acest deal,ascundeau bine drumurile spre a nu se putea urca duşmanii la dânşii.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Se numeşte dealul Măgariului pentru că aici ar fi fost odată un măgar care,când zbiera,se auzea tocmai de la satul Rădăieşti care este spre sud în depărtare ca la 20 km aproximativ.Este de observat că bogdănaşii numesc Tabără în deosebire podişul acestui deal de la râpa Sitariului spre nord de unde şi drumul ce merge într-acolo se cheama <<drumul Taberii>>). </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Dintre toate dealurile comunei Bogdana,acesta are cea mai mare întindere.Pornind din dealul Racovei merge spre sud trecând prin mai multe comune sub diverse denumiri şi când ajunge în dreptul cătunului Drujeşti(com.Bacani)se contopeşte cu sesul. Dealul Taberii până pe la 1840,ca şi cea mai mare parte din teritoriului comunei Bogdana,era acoperit cu pădure seculară;iar de atunci,începând a se tăia fără milă şi a i se da foc,s-a dezbrăcat cu totul rămânând abia ici-colo câte un tufiş.Acest deal în trecerea sa prin satul Bogdana şi cătunul Similişoara se ramifică de la un loc în două părţi,formând la mijloc o vale îngustă numită Similişoara –Sacă(spre deosebire de Similişoara-cu-apă).Din aceste ramificaţii,numai cea dinspre răsărit merge până la comuna Băcani,cum am arătat mai sus,pe când cea dinspre apus,abia iese de pe teritoriul comunei Bogdana şi începe a se micşora aşa de tare că pe teritoriul comunei vecine, Buda,se contopeşte cu şesul.Numai coasta dinspre apus şi podişul Taberii se află cultivate având şi mai multe vii;iar coasta dinspre răsărit intrând o parte în vatra satului Bogdana şi având mai multe surpături,din cauza înclinaţiei prea mari,nu se fac pe ea semănături decât puţine şi acelea mai cu seamă în partea nordică.Pe podişul acestui deal în partea dinspre nord,este situat satul Lacul-Babei.Dealul Taberii are o înăţime de 178 metri în dreptul Bisericii Trei-Ierarhi Bogdana-Nord.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">(Înălţimile tuturor dealurilor din comuna Bogdana sunt raportate la şesul Bogdanei,ca cel mai jos de pe tot teritoriul comunei şi anume la podul de pe pârăul Plopoasei ce vine spre nord-est de la Biserica Sfinţilor Trei-Ierarhi,la capătul sudic al dealului Piscul-Racovei).</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">PISCUL RACOVEI.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Începe din dealul Racovei</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> tot ca şi dealul Taberii merge spre sud coborând până când aproape de satul Bogdana se contopeşte cu şesul.Piscul Racovei este însemnat prin pietrăria sa de unde s-a luat în 1837-1839 piatra pentru pavajul oraşului Bîrlad şi pentru şoseaua judeţeană şi cea vecinală.O parte din acest deal este acoperit cu ţihlă(tufiş),o parte cu vii şi puţine semănături.La extremitatea nordică,pe podişul Piscului Racovei se află satul Fântâna-Blănariului.Pe muchia acestui deal trece drumul vecinal Bogdana spre judeţul Vaslui.Are o înalţime de 202 metri în partea de nord unde este satul amintit.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">COAMA PORCULUI.S-a numit aşa </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">de la forma lunguiaţa şi are şi muchea ascuţita.Coama Porcului începe dinspre nord din dealul Racovei,se întinde printre satele Suceveni şi Bogdana,mergând din ce în ce coborând pânaă la extremitatea comunei dinspre cătunul Tunseşti(comuna Bogdaniţa)se contopeşte cu şesul.Cele două costişe ale sale dinspre apus şi răsărit,sunt cultivabile;în partea nordică unde are înălţimea de 213 metri este acoperit pe coasta apuseană cu pădurea Bogdanaşilor;iar pe coasta dinspre răsărit cu pădurea proprietarilor din Suceveni şi Chiţoc.Pe coama Porcului sunt vii care sunt cele mai vechi din comună.Aproape de extremitatea sudică a acestui deal pe coasta dinspre apus,a fost în vechime un sat numit Şerbăneşti,care nu mai există.Pe muchea dealului Coama Porcului se afla urmele unui drum vechi care oamenii îl numesc:drumul lui Ştefan-Vodă.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">(Despre vechimea acestui drum ne încredinţează şi o hotarnică din anul 1741,unde este numit </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">drumul cel mare.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Acesta ne arată că el servea nu numai pentru comunicaţia locuitorilor din satele vecine ci şi la alte transporturi îndepărtate pentru comerţ.Drumul acesta venea dinspre Bîrlad şi trecând pe Coama Porcului se cobora în valea Racovei şi de aici mergea spre Vaslui şi Iaşi.În partea de nord a Coamei Porcului unde se uneşte cu Dealul Racovei,mai la vale de Pădurea Chiţocului,este un loc mai ridicat care se numeşte </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">scaunul tâlharului,scaunul lui Verdeş sau la piciorul scurt</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> (pentru că acest hoţ Verdeş avea un picior mai scurt);de aici şi proverbul pe la unii oameni de prinprejur <<la verdeş>>,care serveşte a se adresa cuiva când nu voieşte să-i dea un lucru.Mai este un loc pe valea Bogdănei spre sud în dreptul comunei Băcani care se numeşte</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"> la cotul Smarandei</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">,ÎNSEMNAT ÎN VECHIME PRIN tâlhării.(Acestea confirmă ca drumul despre care este vorba nu era din cele ordinare).</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">DEALUL SUCEVENILOR.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Acest deal şi-a luat numele de la satul care este situat pe coasta sa apuseană.Începe din pădurea Chiţocului(comuna Muntenii-de-Jos</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">şi se întinde spre sud mergând prin comuna Bogdana şi Bogdăniţa din ce în ce coborându-se.Dealul Sucevenilor este acoperit cu pădure în partea de nord,nord-est şi sud;iar restul este întrebuinţat pentru agricultură.Are înalţimea de 200 metri.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">b)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Dealurile de la extremitaţile comunei Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">1)Dealul Racovei </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Acesta formează o parte din latura nordică a comunei Bogdana;se întinde de la apus spre răsărit separând această comună de valea Racovei(comuna Laza),judeţul Vaslui.Dealul Racovei este cel mai înalt din comuna Bogdana având o înalţime de 256 metri;de pe acest deal se văd multe sate spre sud-vest de comuna Bogdanade;de asemenea şi spre nord –valea Racovei de la care şi-a luat numirea,precum şi multe dealuri,văi şi sate din judeţul Vaslui şi chiar acest oraş.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">(Cu tăierea pădurii de pe dealul Racovei şi aratul pământului de la Fântâna-Blănariului s-au găsit de oameni multe săgeţi şi suliţe ruginite;de asemenea s-au mai găsit şi pe coasta apuseană a dealului Coama Porcului,pe dealul Sucevenilor,pe Dealul Taberii şi pe valea Similişoara-cu apă.O săgeată din astea s-a găsit pe podişul dealului Taberii(ramificaţia apuseană),deasupra izvorului Varniţei.Cealaltă sageată şi suliţă s-a găsit pe coasta apuseană a dealului Sucevenilor).</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">2)Dealul Orgoieştilor </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">se află situat la marginea dinspre răsărit a comunei Bogdana,formând latura despărţitoare a acestei comune de Orgoieşti;el se întinde în direcţia de la nord spre sud.Numai coasta dinspre apus până pe zare aparţine comunei Bogdana.Înălţimea sa nu este măsurată însă poate avea cam 160 metri.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">3)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Dealul Gâdesei.(</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Tradiţia spune că s-a numit aşa de la numele unei babe GÂDEASA,care ar fi trăit cândva în pădurea Floreştilor).</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Acesta formează latura dinspre apus a comunei Bogdana prin care se separă de comuna Floreşti.Luandu-ş începutul din dealul Racovei merge în direcţiunea spre sud tot micşorându-se până ce pe teritoriul comunei vecine Buda,în dreptul cătunului Pleşeşti se contopeşte cu şesul.Coasta dealului Gâdesei dinspre răsărit(cuprins în teritoriul comunei Bogdana)până pe la 1860 era acoperită în mare cu pădure seculară;astazi mai sunt puţine rădiuri;încolo pământul se întrebuinţează pentru sămănături.Tot pe această coastă este aşezat cătunul Similişoara;iar cea dinspre apus este acoperită cu pădurea seculară a Floreştilor,ce aparţine statului.Dealul Gâdesei are o înălţime în dreptul cătunului Similişoara de 131 metri.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> VĂILE.Com. Bogdana sunt trei văi şi trei vâlcele care merg paralele dela nord spre sud şi anume:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">1)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Valea Bogdanei.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">S-a numit aşa de la pârăul Bogdana care curge prin mijlocul ei.Luîndu-şi începutul de la izvorul acestui pârău unde se mai numeşte :Fundatura sau Arşiţa,se întinde în direcţie sudică printre dealul Coama Porcului şi Tabără;ieşind de pe teritoriul comunei Bogdana,merge prin mai multe comune până la Băcani unde se întâlneşte cu valea Similei.Valea Bogdanei este cea mai adâncă şi cea mai largă din cuprinsul comunei;ea este destinată şi pentru </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">fânaţ.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">2)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Valea Similişoara-cu-apă.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">(</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Valea aceasta se numea Similişoara şi pe la anul 6962(1514)cum se vede într-un uric a lui Alexandru Vodă,menţionat în actul de judecată a răzeşilor Pleşeni cu Vasile Miclescu,înaintea divanului din Iaşi,din anul 1803).</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Ea se cuprinde între dealul Taberii şi Dealul Gâdesei.Începând ca şi pârâul Similişoara de lîngă dealul Racovei,unde se zice Fundul Similişoarei sau la Socrărie,se întinde spre sud prin mai multe comune,până la Gura-Similei,aproape de Bîrlad.Valea Similişoarei este întrebuinţată pe teritoriul comunei o parte pentru </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> fânaţ şi parte pentru agricultură.Este mai ridicată decât valea Bogdanei cu 31 de metri.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 10 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">3)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Valea Sucevenilor.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Aceasta şi-a luat numirea de la satul Suceveni situat acolo.Merge spre sud printre dealul Sucevenilor şi Coama Porcului,până la capătul acestuia din urmă unde se uneşte cu valea Bogdanei .Prin aceasta vale trece şi pârăul cu acelaşi nume.Se întrebuinţează pentru fânaţ şi agricultură.Este mai ridicată ca valea Bogdanei cu 26 de metri.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">4)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Valea Plopoasa.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Acest nume şi l-a luat de la plopii cei mulţi care erau aici cândva.Se afla de la nord de satul Bogdana,între dealul Taberii şi Piscul Racovei;la extremitatea sudică a acestuia din urma se contopeşte cu valea Bogdanei.Din fundul acestei văi izvorăşte pârâul Plopoasei.Această vale se întrebuinţează doar pentru agricultură.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">5)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Vâlceaua Similişoara-Sacă.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Ea este cuprinsă între cele două ramificaţiuni ale Taberii ;Se numeşte aşa pentru că nu trece prin ea nici un pârâu.Această vâlcea fiind îngustă iar prin mijlocul ei trece o râpă,nu poate fi cultivată.Este mai ridicată ca valea Bogdanei cu 100 de metri.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">6)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Vâlceaua Vladnicului (</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">alţii pronunţă Vlamnicului).</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Această vale este cuprinsă între dealul Orgoieştilor şi Sucevenilor ;prin ea trece pârâul Vladnicului şi este însemnată prin fânul său foarte bun .Este mai ridicată decât Valea Bogdanei cam cu 110 metri.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">R</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">ÂPELE</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> Cele mai însemnate râpe din comuna Bogdana sunt următoarele:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">a)râpa Lomotii,în partea despre sud a satului Bogdana .</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">b) râpa Sitariului,pe coasta raăsăriteană a Taberii ,prin ea trece şi un pârâu,care curge spre răsărit şi se varsă în pârâul Bogdana;</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">c)râpa Gâdesei(Mălăreu)în centrul satului,prin ea trece pârâul Gâdesei;</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">d)râpa lui Verdeş(sau Vasile Buţa)tot în centrul satului ,foarte adâncă,prin ea trece pârâul Verdeş.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> e)râpa Caprei ,este fomată din surpături foarte vechi ale dealului Taberii ,situată la nord de satul Bogdana;(batranii povestesc despre un fapt întâmplat la râpa Caprei urmatoarele:în anul 1821,în postul Sânt-Petrului(iunie),venind cam 40 de turci în Bogdana,au înspăimântat pe toţi oamenii încât foarte mulţi au fugit pe Tabără,pe la râpa Caprei.Aici veniseră şi mai mulţi Bîrlădeni ,se zice ca erau invitaţi de Stan Bacalu,care avea neamuri în satul Bogdana,precum şi nişte pământ.Ascunzându-se ei la capătul râpei Caprei ,ceva mai la deal de unde este astăzi un pod,au venit vreo 12 turci calări,să-i urmărească;Vasile Chicoş(fondatorului Bisericii Trei Ierarhi din Bogdana)şi Ioniţă Chicoş,fiind pripăşiţi de ceilalţi care au fugit pe Tabără la deal,s-au ascuns după un fag mare şi pe când treceau turcii pe drum,Vasile Chicoş a înmărmurit de frică ,iar Ioniţă,luându-şi curajul a tras cu puşca într-înşii şi a ucis pe unul care era hoge(preot turc) Celalţi turci,luându-l se întoarseră înapoi şi ajungând la vale unde apuca drumul spre satul Bogdana ,au zărit un om ascunzându-se prin nişte brusturi .Era Lupu Irimia,pe care l-au prins şi i-au tăiat capul ;apoi luându-l în suliţă apucară spre sat Pe drum au întâlnit un jidan(evreu) şi socotind că este preot creştin l-au ucis zicând că :precum creştinii au ucis un hogea al lor,aşa le ucid şi ei pe popă.Atât trupul turcului mort precum şi capul lui Lupu Irimia au fost duse în sat la casa lui Saghin Bârcă unde se aflau şi ceilalţi turci şi au îngropat după casa acestuia în grădină pre hogea lor.Şi n-au mai îndrăznit turcii să mai umble după prădăciuni.Astăzi peste asezătura unde a fost fagul cel mare după care s-au ascuns alde Chicoş,a venit o surpătură de pământ).</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> f)râpa Turului,se află pe coasta apuseană a dealului Taberii,despre Similişoara-cu Apă ;(la capătul râpei Turului,pe podişul Taberii sunt trei moviliţe foarte vechi care astăzi abia se mai cunosc,fiind arate.Bătrînii spun ca mai înainte aveau o înălţime cam de trei metri fiecare ;cea mai despre apus avea pe lânga ea şi urmele unui şanţ.Nu se scrie nimic pozitiv de când şi pentru ce au fost făcute.Unii zic ,că ar fi fost făcute în vremea bejăniei când oamenii se refugiau pe Tabără ,alţii că în timpul vreunui război.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> g)râpa Buftii ,tot pe coasta apuseană a Taberii despre Similişoara-Sacă ,la extremitatea sud-vestică a teritoriului comunei despre Tunseşti-Găvan.(tradiţiunea spune că aici s-ar fi ascuns odată Ştefan-Vodă)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> h)râpa lui Iruncă ,în Suceveni .Aici s-a făcut var pentru tencuit pe la anul 1852.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> i)râpa Jidanului ,pe coasta apuseană a dealului Coama Porcului,în Fundatura-Arşiţei;s-a numit aşa despre cum spune tradiţiunea din împrejurarea că un jidan(evreu)a fost ucis aici cândva de nişte tătari.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">HIDROGRAFIA .</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Apele de care este udat teritoriul comunei Bogdana sunt pâraiele şi iazurile ;pe lângă acestea se mai adaugă şi un număr de lacuri şi râmnice mici.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> 1)pâraiele cele mai însemnate sunt urmatoarele:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> a)pârâul Bogdana,ce izvorăşte din fundul văii Bogdana ,unde se mai zice şi Fundătura –Arşiţei,curge pe lângă satul Bogdana şi la extremitatea dinspre sud a comunei se varsă în iazul Tunseşti ,comuna Bogdăniţa.(Tradiţiunea spune că acest pârâu s-a numit Bogdana de la numele lui Bogdan ,tatăl lui Ştefan Vod(Cel Mare) care odată a trecut pe aici cu oastea sa ,când a fost nevoit să se îndosească din pricina Leşilor prin locurile acestea ,aşezându-se pe dealul Taberii.Numirea de Bogdana o avea acest pârâu şi pe timpul Marelui Ştefan,dupa cum se vede dintr-un uric din anul 1467).</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> b)pârâul Plopoasei,izvorăşte din fundul vâlcelei cu acelaşi nume,curge mai întâi spre sud ;iar când ajunge la capătul dealului Piscul-Racovei se abate spre est unde se şi varsă în pârâul Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> c)Pârâul Similişoara .Acesta este o ramură mai mică a pârâului Simila .El izvorăşte din fundul văii Similişoara-cu-Apă,de sub dealul Racovei,unde se zice:la Socrărie;şi mergând spre sud prin această vale ,când ajunge la cătunul Pleşeşti ,comuna Buda,se uneşte cu ramura principală a pârâului Simila care izvorăşte din comuna vecină,Floreşti,tot de sub dealul Racovei.Până la Pleşeşti ambele ramuri se despart prin dealul Gâdesei;aici terminându-se dealul ,unirea celor două ramuri ale pârâului Simila devine posibilă.După aceasta pârâul Simila îşi continua drumul pe valea cu acelaşi nume până la Gura-Similei ,unde se varsă în pârâul Bîrlad</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">[După o tradiţiune comunicată de Sfinţia Sa Părintele Econom A.Nicolau din Bîrlad ,fost învătător mai mult timp în satul Bogdana ,se zice că pârâul Similişoara (Simila)şi-ar fi luat numele de la un paşşă turcesc Selim cu toata urdia lui(?)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Pârâul Similişoara ,fiind o ramură a pârâului Simila putem zice ca şi el se raportă cele narate în Letopiseţele Moldovei,unde se face amintire de dânsul cu ocazia bătăliei ce Marele Ştefan a dat turcilor în valea Racovei la Podul Înalt în anul 1475 şi anume:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Dacă i-au bătut pe turci au luat-o în gios de la Podul Înalt prin pădure şi au ieşit unde purcede apa Similei în ţinutul Tutovei;acolo în legea lor turcii au dat lauda lui Dumnezeu că s-au vazut ieşiţi la lume.Iar Ştefan Vodă pornitu-sau după dânşii cu Moldovenii săi şi acei 2000 de leşi şi au gonit pre turci până i-au trecut Siretul la Ionaşeşti,unde se cheamă vadul Turcilor până astăzi.Şi acolo deasupra Siretului ,la movila cea mare a Tecuciului au odihnit 3 zile].</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> d)Pârâul Sucevenilor.—ce izvorăşte din fundul văii cu acelaşi nume ,merge spre sud prin satul Suceveni şi când ajunge la capătul dealului Coama Porcului se abate cam spre vest ,apoi iar spre sud unde se şi varsă în iazul din Tunseşti,comuna Bogdăniţa,ca şi pârâul Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> e)Pârâul Vladnicul,ce purcede din râmnicul (heleşteul)ce este aproape de casele proprietarului,pe dealul Sucevenilor ,curge spre sud prin valea Vladnicului şi trece în comuna Bogdaniţa ;în urma sub numele de pârâul Bogdăniţa se varsă în stânga pârâului Bogdana ,la cătunul Coroieşti.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> f)Pârâul Gâdesei –purcedând de pe coasta răsăriteană a dealului Taberii de la fântâna sau şipotul Gâdesei,de unde şi-a luat şi numele ,curge spre răsărit prin râpa tot cu acest nume şi se varsă în pârâul Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">[După cele spuse din bătrâni –aceasta fântână cu şipot ,se numeşte Gâdeasa ,după numele unei babe,care a trăit cândva în pădurea Floreştilor de la care şi-a luat numele şi dealul Gâdesei.Că această babă având mulţi porci ,într-o zi s-au răzleţit o parte din ei prin codru şi baba căutându-i ba pe ici,ba pe dincolo,a ajuns unde este astăzi această fântână .Ea fiind obosită,avu o sete foarte mare şi văzând apă în scurmăturile de porci ,puse o teicuţă din coarjă de tei într-un mal de unde ieşea apă mai multă şi bău cu înlesnire.În urmă îşi luă porcii şi se duse în treaba ei;iar băieţii satului păscându-şi vitele pe acolo ,când le era sete se duceau la acea scoarţă de tei şi beau apă şi ei.De aici i s-a dat numele de şipotul babei Gâdesei ,şipotul Gâdesei.]</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">[Altă tradiţiune continuă această povestire aşa:destuparea izvorului precum şi pietruirea fântânei acesteia s-a făcut de o altă babă anume Draga ,care pentru ai fi pomană a plătit la băieţi câte o para de fiecare piatră ,ca să care spre a o pietrui.Bătrânii mai spun că au apucat pe la fântâna Gâdesei puşi mulţi nuci din vremile de demult şi care astăzi nu mai sunt].</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">[Tot la această fântână s-a întâmplat că în vremea tătarilor ,o fata mare pogorându-se la apă de pe dealul Taberei ,a ucis cu cobiliţa pe un tătar dintr-o singură lovitură].</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">La fântâna Gâdesei s-a obişnuit întotdeauna ,până astăzi ,spre a ieşi la Bobotează cu Iordanul ,de la Biserica Sf.Nicolae,precum şi când se face aghiazmă şi rugăciuni de neplouare].</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> g)Pârâul Verdeş—S-a numit aşa de la un şipot a lui Verdeş care a fost pe coasta despre răsărit a dealului Taberei ,în locul căruia astăzi este un râmnic de peşte.Luându-şi începutul de aici curge prin râpa Verdeş (Vasile Buţa) în direcţiunea sud-est şi se varsă în pârâul Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> 2)IAZURILE –În comuna Bogdana sunt patru iazuri (heleşteie)şi anume:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> a)Iazul proprietăţii mari din Suceveni,ce este pe pârâul Sucevenilor ,spre sud de satul Suceveni pe o întindere de aproximativ 60 ari.El conţine peşte şi o moară pentru măcinat.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> b)Iazul din satul Suceveni---tot pe pârâul Sucevenilor ,destinat pânş acum numai pentru peşte,are o întindere ca la 40 ari.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> c)Iazul din satul Bogdana -- pe pârâul cu acelaşi nume cu întindere de 50 ari.Conţine puţin peşte şi are şi o moară.Altă dată era mai mare dar acum s-a mâlit.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> d)iazul de pe pârâul Similişoara –Este făcut împreună cu moara în anul 1843 de răposatul Vasile Buţa .Are o întindere ca la 30 ari ;altă dată era de cinci ori mai mare,acum este mâlit şi are şi puţin peşte. </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">3)LACURILE</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Deşi nu sunt aşa de însemnate ,totuşi pentru numirile ce le poartă ,am crezut de cuviinţa să le amintesc,-mai cu seamă ca deşi mici ,au o existenţa permanentă.Acestea sunt:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">a)Lacul Gorunii -Se află situat pe podişul dealului Taberii ,are o întindere de 10 ari,când este plin;pe lângş el creşte stuf şi papură.Se spune că în vechime se găseau mulţi porci sălbatici şi că prin împrejurimile acestui lac erau fagi şi stejari şi plopi mari.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">b)Lacul Babei,se află deasupra dealului Taberei,lângă cătunul cu asemenea numire.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">c)Lacul-cu-apă,este pe coasta apuseană a dealului Coama Porcului unde se face o mică asezătură şi alături cu ea o ridicătură de pământ numit Tîrnicioara.Se spune că odată avea peşte iar întinderea nu trece de 12 ari când este plin.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">d)Lacul Vladnicul—între dealul Sucevenilor şi Orgoieştilor .I se păstrează numai numele căci apă nu mai conţine.Prin mijlocul lui trece pârâul Vladnicul care-şi ia începutul din râmnic ,aproape de casele proprietarilor pe dealul Sucevenilor.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">4)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">RÂMNICELE</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(heleştee)sunt opt la număr.Ele se află mai ales în satul Bogdana.Destinaţiunea lor este numai pentru peşte şi raci.Întinderea lor nu trece de 6-10 ari.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">GEOLOGIA.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">În acest capitol ne vom mărgini numai la o scurtă dare de seamă asupra diferitelor soiuri de pământuri cultivabile ce s-a putut observa pe cuprinsul comunei Bogdana şi anume:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-Valea Vladnicului şi a Sucevenilor ,valea Bogdanei cu Fundătura-Arşiţei ,Similişoara-cu-apă conţin pământ nisipo-humifer.Mare parte din valea Plopoasei,o parte din coasta apuseană a Sucevenilor---sunt compuse din pământ nisipo-calcaros;iar o mică întindere de pe coasta apuseană a Taberii ,la izvorul Varniţei are pământ calcaro-nisipos.Dealurile Sucevenilor,Coama Porcului ,Tabăra,Racova şi Gâdeasa au în general pământ nisipo-argilos ;coasta dinspre apus a Coamei Porcului ,precum şi o parte dinspre sud a dealului Taberei,sunt formate din pământ nisipo-humifer.Dealul Piscul Racovei este mai mult pietros.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">CLIMA</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Din cauza lipsei de observaţiuni meteorologice în comuna Bogdana,nu se poate preciza clima sa.În tot districtul Tutova nu cunoastem să se fi făcut alte observaţiuni decat a apei căzute de la ploi,zăpadă etc....deci nu vom putea da nici o cifră relativă la temperatura mijlocie a comunei Bogdana.Totuşi pentru a ne face o idee de cantitatea de apă ce a căzut,vom lua cifrele obţinute in anul 1887 stil nou,la Bîrlad.Stratul de apă este măsurat in milimetride grosime.Total lunar este</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Ianuarie.........11,8 milimetri in 6 zile de ploaie </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Februarie------22,0----//---------6-----//--------//---- </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Martie----------18,1----//------//-6------//--------//---- </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Aprilie -----------7,9----//------//--7-----//--------//---- </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Mai---------------5,5----//-----//---5-----//-------//----</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Iunie-------------12.0----//---//----6-----//----//------</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Iulie--------------20.9---//-----//---4-------//---------</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">August----------25.7-----//--------7--------//---------</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Septembrie----11.1----//---------4------//----------</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Octombrie-----73.1-----//--------11-------//---------</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Noiembrie------34.9------//------6-----//----------</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">Decembrie-----68.4-----//-------8--------//---------</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Total------311.4</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Luna Octombrie a fost cea mai ploioasă şi după dânsa luna Decebrie</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">;</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">luna Mai a fost cea mai secetoasă.În totalul de 311,4 milimetri de apă căzută in 76 de zile de ploaie în cursul anului 1887 stil nou,se cuprinde şi zăpada.Sumele indicate nu trebuie luate în mod absolut deoarece anul 1887 a fost excepţionalmente secetos,Comuna Bogdana fiind situată mai spre nord de orasul Bîrlad cu 40 de km,într-o localitate deluroasă şi îinconjurată din toate părţile cu păduri,este şi mai favorizată de ploi în cursul unui an</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">;</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">în timpul iernii aici cade o mare cantitate de omăt şi se topeşte şi mai târziu ca în oraşul Bîrlad.Pe lângă aceasta mai este încă de remarcat că chiar în cuprinsul comunei Bogdana în partea nord-estică are un mai mare număr de zile de ploaie pe fiecare an decat în restul comunei,din cauza pădurilor ce sunt şi pe teritoriul ei în această parte.Ca exemplu ne poate servi insaşi anul acesta 1887 când au căzut două ploi la 22 Iunie şi la 8 Iulie,ce au salvat într-u-cât-va recolta din partea aceea,pe câtă vreme în aceste zile nu a plouat în restul comunei.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">GEOGRAFIA ECONOMICĂ</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">AGRICULTURA.---Pământurile întrebuinţate pentru agricultură în această comună sunt mai ales acele de pe podişele şi costişele dealurilor sale.Văile sunt lăsate în mare parte pentru fânaţ.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">[</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Până în anul 1850 locurile destinate pentru agricultură nu erau aşa de intinse fiindcă locuitorii făceau semănaturile mai mult pentru îintrebuinţele casei .Nu cultivau decât coasta apuseană a dealului Coama Porcului de la sud spre nord până în dreptul Bisericii Trei Ierarhi şi care parte de loc se numea</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"><<la câmp>>;apoi grădinile de pe lângă case,în sat şi vreo şase poiene prin codru ce aveau suprafata de la 1-2 hectare Pe moşia Suceveni se cultiva coasta răsăriteană a Coamei Porcului,o parte din podişul dealului Sucevenilor şi o parte din coasta apuseană a acestui deal.Încolo era codru secular peste tot.)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Lucrările pământului se făceau de către locuitori tot cu instrumente agricole strămoşeşti ,numai proprietarii întrebuinţau pe cele perfectionate.Pregătirea pământului pentru semănat se face nu numai cu plugul ci şi cu sapa mai cu seamă de către locuitorii care nu au boi şi în locurile unde cu mare greutate s-ar putea purta plugul.Proprietarii mari ară de două ori pământul ,pe când sătenii numai o dată.după cum spun bătrânii,moşia comunei Bogdana altă data era foarte productivă,astăz insă mai puţin.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Ca exemplu ne poate servi timpul de la 1852-1858 când o parte din moşia răzeşilorBogdănaşi cam 110 hectare şi 10 ari fiind înposesiată</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(arendată)lui D-l Batistă Foca,din Bîrlad,acesta a declarat că fiecare hectar îi producea cam 26 hectolitri păpuşoi (porumb)].</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Aceasta provine şi din invechirea pământului cultivabil .De o îingrăşare a pământului nici nu se pomeneşte în această comună,iar costişele neproprii pentru agricultură fiind prea îinclinate,nisipoase şi lipsite de păduri sunt adeseaori spălate de ploi.Râpele se înmulţesc şi cele existente se măresc iar nisipurile sunt duse pe şesuri unde mâlesc iazurile şi fânaţele.Am observat şi nişte obiceiuri practice şi anume</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:Unii locuitori</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> pe locurile unde au semanat intr-un an păpuşoi ,în anul următor seamînă grâu sau alte cereale şi viceversa.Iar cei ce au pământ mai mult lasî câte o bucată</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(ogor)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">ca pârloagă într-un an spre a-şi paşte vitele ceea ce foloseşte mult,mai ales pentru pământurile nisipoase.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CULTURA CEREALILOR,---Dintre acestea se cultivă păpuşoiul pe o scară mai întinsă,apoi vine secara,orzul şi ovăzul iar meiul foarte puţin.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CULTURA LEGUMELOR ÎN GENERE.---Fasolea se cultivă mai mult si aceasta printre păpuşoi la câmp şi mai puţin printre grădini.Mazărea,lintea şi bobu numai prin grădinile particulare.Cartofii se cultivă de locuitori prin grădinile lor pentru îndestularea zilnică.Unii dintre cei care locuiesc îin parte despre nord a satului Bogdana,îi cultivă şi pentru vânzare.Sfecla se cultivă foarte puţin. Ceapa,usturoiul,ridichea,se cultivă numai prin grădinile particulare.Asemenea se cultivă şi varza de unii locuitori pentru casă iar de câţiva locuitori şi pentru vânzare.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">PLANTELE TEXTILE ŞI ULEIOASE.---Se cultivă mai cu seamă cânipa,inul mai puţin.Anul acesta 1887 s-a semănat şi puţină rapiţă.În ceea ce priveşte fânaţele în comuna Bogdana sunt numai naturale ,ce se cosesc mai ales de pe şesuri.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CULTURA POMILOR.-----După cum se vede numai din hârtiile vechi ale satului Bogdana ,dar şi din resturi de pomi foarte bătrâni(meri,peri,vişini,nuci,etc.)Altădată cultura pomilor era mult mai înaintată,astăzi a degenerat.Livezile vechi sunt neglijate iar de altoitul pomilor poate 2+3 din locuitori se mai ocupă.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Dintre cei care au plantat vezile vechi din Visteleşti </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(Bogdana)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">ne este cunoscut numai Toader Sitariul şi risăcarii lui Lupan pe la inceputul sec.17-lea,după cum se vede dintr-un hotarnic către stolnicie,fără dată însă cu siguranţă din jumătatea întâia a sec.18-lea.Astfel Bogdana a fost renumită pentru mere şi pere.Veneau neguţtori tocmai de la Iaşi de le cumpărau.Mai veneau şi de la Fălciu.Este remarcat că se mai cultivă şi dudul</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(agudul)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">entru creşterea gândacilor de mătase.Ocupaţia aceasta era foarte veche mai ales în satul Bogdana ,după cum spun bătrânii.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CULTURA VIEI.---Caceasta se ocupa mai multi locuitori.Vinul produs servea nu numai pentru consumul comunei ,dar se vinde şi în alte sate.În comuna Bogdana sunt 136 de vii lucrătoare şi 546 hectare nelucrătoare.Viile cele mai vechi sunt cele de pe coasta apuseană a dealului Coama Porcului la răsărit de satul Bogdana.După ele vin cele din dealul Taberii,dealul Gâdesei şi Piscul Racovei.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Când s-a început plantatul viilor de pe dealul Coama Porcului nu se poate şti.Din zapise se vede Că Şerbăneştii aveau multe vii pe el in jumătatea sec.17+lea.Cea mai veche vie de pe dealul Taberei a fost cea de pe coasta apuseană din valea Similişoara-cu-apă,mai spre nord-vest ceva de la iyvorul Varniţei,ce s-a plantat de Pavel Darie cam pe la 1810 într-o poiană ce purta numele lui.Astăzi deabia mai sunt câteva rădacini care perpetuează memoria.După acesta vin viile de pe podişul Taberei în partea de răsărit .Din acestea cele mai vechi sunt a lui Podaşcă Roiu şi Grigore Epure.Şi mai spre răsărit de la acestea drept în capul râpei Sîtariului mai este a lui Ifrim Stratulă.Toate sunt plantate cam pe la 1820.Sămânţa acestor vii este adusă de Podaşcă de la Panciu.El era fecior boieresc la Anghiropol ţn Suceveni.A fost însărcinat să se ducă la Panciu să aducă sămnţă de vie.Odată cu punerea viei acelui proprietar şi-a pus şi Podaşcă pe Tabără.Apoi l-ai imitat şi alţi răzeşi.Viile din cotuna Similişoara sunt plantate dupa anul 1846,dintre care cea mai veche este a lui Dascălu Caranfil Antonovici si Mufteiu .Cea mai veche vie pe Piscul Racovei este a lui Ilie Cioară din anul 1849 după care vine a lui Simion Buraga ,Ioniţă Popa,Costache Sitariul şi altele.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">PĂDUREA.—Cea mai însemnată pădure în comuna Bogdana este a proprietarului din Suceveni după care vine pădurea răzeşilor Bogdănaşi de la Fundătura –Arşiţei.Încolo sunt rădiuri mai mici sau câte puţin tufiş ici-colo.Copacii ce se găsesc mai cu seamă în aceste păduri sunt fagul,stejarul carpenul,jugastrul etc.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">VITICULTURA.—Dupre enumeraţiunea făcută de primarie în anul 1886,n comuna Bogdana erau500 de boi,160 de vaci,40 de viţei,70 de mânzaţi ,50 de mânzate,4 bivoli,2 bivoliţe,60 de cai,70 de iepe,160 de oi,40 de capre,2 ţapi,290 de porci şi 50 de mânzi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">APICULTURA.—Încă din timpurile vechi unii locuitori din comună se ocupau cu cultura albinelor.Intr-un ispisoc dela Petru voda Şchiopul ,anul 1591,se vorbeşte despre un locuitor Gavrilă că şi-a văndut 105 stupi de şi-a cumpărat o bucată de pământ.Din hârtiile răzeşilor se vede că în secolul 17 şi 18,erau în comuna Bogdana multe prisci.Astăzi în comuna Bogdana sunt 8 prisăci cu 380 de ştiubeie .Cultura şi îngrijirea albinelor se face tot ca inainte ,de un sistem mai nou nu s-a auzit.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">SERICICULTURA.—Cultura vermilor de matasă era mai bine dezvoltată ca astăzi,dovadă sunt aguzii cei mulţi şi bătrâni.Cu toate acestea şi astazi sunt mai multe femei care se ocupă cu aceasta.Parte din mătas o întrebuinţează femeile ţesând pânză sadea de mătase sau amestecând-o cu bumbac fac pânză cu margini numită aşa de la dungile de pe marginea ei.Iar parte din mătase o trag în fire şi le fac scule pe care le vând în oraş.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CULTURA PEŞTILOR ŞI RACILOR.—Din cele 4 iazuri ce sunt în comuna Bogdana,numai cele a proprietăţei mari din Suceveni conţine mai mult peşte,celelalte foarte puţin.Sunt insă 8 râmnice ale unor locuitori ce le au în grădinile lor unde se găsesc peşti şi raci gustoşi.Dintre peşti se poate cita crapul,linul,ştiuca,carasul etc.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">INDUSTRIA.—În comuna Bogdana este bine răspândită industria casnică nu ca altădată.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Într-un zapis din 1642 se spune despre întoarcerea unei părţi de ocină cu </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">vad de piuă pe Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Nişte aşa piuă pentru spălatul şi îngrăşatul unor tesături de lână au fost în satul Bogdana până în secolul acesta.Bătrânii au apucat în jumătatea întâia a secolului prezent...doua piuă în satul Bogdana şi anume a lui Ion Buţa tot pe lângă moara sa pe pârâul Bogdana acolo unde astazi este un iaz mic cu moară a D-lui Anton Buţa.De la 1854 încoace n-a mai fost nici o piuă în comuna Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Femeile se ocupă mai cu seamă iarna cu torsul si ţesutul pânzei de bumbac ,cânepă,in şi lână.Cămeşile bărbaţilor şi femeilor sunt lucrate aproape pentru toţi locuitorii în casele lor.Fiecare fată când se mărită trebuie să aibă făcute </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">levicere,pânză pentru saci de lână sau cânepă etc.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Pe la unele case se observă pe păreţi şi covoare frumos lucrate .De asemenea şi îmbrăcămintea paturilor cu pernele de părete sunt făcute din ţesături de lână cadrilate.Însa totul se mărgineşte aici,căci astazi îmbrăcămintea bărbatului şi a femeii ,cu puţine excepţiuni ,sunt cumpărate de la oraş.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">LEMNĂRIA.—În comuna Bogdana cu lemnăria ordinară se ocupă 20 de locuitori şi anume :</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-6 dulgheri(construcţii);3 butnari(făceau poloboace şi butoaie);11 rotari(făceau roţi pentru care şi căruţe).Aceştia din urmă făceau şi pentru comerţ nu numai pentru localitate.Le vindeau la Bîrlad sau la iarmaroace la Fălciu,Huşi,Tecuci şi Vaslui.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">DIVERSE MESERII ORDINARE.—În aceasta comună sunt 10 ciubotari,un croitor bărbătesc,2 croitoriţe pentru haine femeeşti ,10 fierari şi 5 căldărari.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">COMERŢUL.—Cel mai însemnat comerţ care-l fac locuitorii din Bogdana este acel de cereale.Ei îşi duc aceste producţiuni mai ales pe piaţa Bîrladului şi foarte puţine la Vaslui.Acesta deşi este mai aproape ,din cauza dealurilor mari şi drumuri rele,locuitorii preferş mai mult Bîrladul unde merg numai valea şi în plus mai au şi alte afaceri la capitala judeţului Tutova. În anul 1886 totalul producţiei grâului ,secarei,orzului,porumbului ovazului şi canepei,a fost de 14,058 hectolitri.Iar a cartofilor ,fasolelor şi a fânaţului in genere a fost de 329.500 kilograme.Se mai face comerţ şi cu vite.Unele femei vând la oraş scule de mătase,curcani ,gâşte şi alte păsări,care ocupaţie este numai a lor.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">ÎN CĂTUNUL SIMILIŞOARA se face un iarmaroc</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(bâlciu)la 6 August unde vânzările şi cumpărările constau numai din băuturi spirtoase ,băcănii şi unele manufacturi: (sumane, iţari, brîie, ciubote(cizme),iminei,scurteice vătuite ,caţaveice,oghialuri,etc.-Acestea din urmă se aduc mai ales de neguţătorii Bîrlădeni. Acest iarmaroc</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> s-a </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">înfiinţat în anul 1852 în primul an al împosesierei sau arendărei unei părţi din moşia Bogdanei ,de răzeşii</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">respectivi ,către Batistă Foca din Bîrlad,când un grec Manolache ,administrator a lui Batistă a pus pentru vânzare un poloboc cu vin la 6 August în ziua hramului Bisericii din această cătună.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Se mai face un mic iarmaroc la Potică ,aproape de fundul văii Similişoara-cu-apă în ziua de Sf.Iliela 20 iulie,insă numai pentru petreceri fiindcă vânzările constau mai mult din băuturi spirtoase şi mâncări.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Cauza infiinţarii acestui bâlci a fost bâlciul de la Floreşti ce se face tot în ziua de 20 iulie .Bâlciul de la Potica s-a înfiinţat tot in 1852 de grecul Manolache.El văzând că se duce multă lume din Bogdana şi alte sate la Floreşti şi-a pus în gând că ar putea să aibă un bun câştig dacă ar aduce băuturi spirtoase pe la jumătatea calei,la Potică şi a pus de vânare acolo un poloboc cu vin.Anul următor a mai venit şi un cârciumar şi aşa mai departe încât astăzi se duc acolo la ziua arătată de la 4+6 cârciumari.Ei pun spre vânzare şi câte ceva din ale băcăniei precum şi unele mărunţişuri din ale marchidăniei.Acest bâlci face în mic oarecare concurenţă celui de la Floreşti.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">În comuna Bogdana sunt 5 stabilimente pentru băuturi spirtoase în care se vinde pe fiecare an aproximativ 4500 decalitri de vin şi 600 decalitri de rachiu .Venitul comunei de la anul 1886 a fost de 2400 lei Afară de acestea mai sunt încă 3 prăvălii cu manufacturi şi 2 cu băcănii şi alte mărunţişuri.Dintre cei care fac comerţ în această comună ,6 sunt români şi 4 evrei.Acestia din urmă vând numai manufacturi şi băcănii.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">POŞTA.—Serviciul poştal se face în cuprinsul comunei de vătăjeii primăriei şi de străjeri.Plicurile vin şi pleacă de 3 ori pe săptămână la biroul poştal rural de la Zorleni prin un curier anume plătit de comuna Bogdana în asociaţiune cu comunele Bogdăniţa şi Rădăieşti.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">DRUMURILE.-În comuna Bogdana este o şosea vecinală şi 4 drumuri mai principale prin care se leagă cu comunele vecine.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">ŞOSEAUA VECINALĂ BOGDANA--.Aceasta pleacă din Soseaua Naţională de lângă oraşul Bîrlad ,vine spre nord prin mai multe comune pe care le leagă cu comuna Bogdana şi trecând prin mijlocul ei pe valea Bogdanei spre nord ,se suie pe dealul Piscul Racovei si de la cătunul Fântâna Blănarului merge curmeziş peste dealul Racovei de se pogoară in valea cu aceeaşi numire din judeţul Vaslui.Până acum s-a lucrat pe teritoriul comunei această şose numai de la extremitatea sudică până la capătul dealului Piscul Racovei,din care s-a şi aşternut cu piatră cam vreun kilometru. </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">DRUMUL BOGDANA-SUCEVENI,se apucă din satul Bogdana spre rărărit şi trece de-a curmezişul peste dealul Coama Porcului de se scoboară în satul Suceveni,iar de aici se ramifică in 3 părţi</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">primul apucă spre nord la satul Chiţoc</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(com.Muntenii -de-jos)din judeţul Vaslui.Al 2-lea apucă spre nord-est la comuna Lipovăţ tot acelaşi judeţ.Al 3-lea drum apucă din Suceveni spre sud şi la capătul dealului Coama Porcului se uneşte cu şoseua Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">DRUMUL BOGDANA-LACUL-BABEI.—Este o continuare a drumului care traverseaza satul Bogdana,plecând din marginea nordică a acestui sat merge tot în direcţiunea aceasta până la un loc ,iar de acolo apucă spre vest-nord,suindu-se pe la râpa Caprei pe dealul Taberii şi de acolo apucă la cătunul Lacul-Babei.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">DRUMUL BOGDANA-SIMILIŞOARA.—Se începe de la capătul despre sud al satului Bogdana ,apucă spre apus trecând pieziş pe coasta răsăriteană a Taberii până la urcarea lui,iar pe podişul de deasupra se ramifică în două:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">unul trece curmeziş prin valea Similişoara-Sacă,se suie peste ramificaţiunea apuseană a Taberii şi de acolo se scoboară în Similişoara-cu-apă,unde este situat şi cătunul Similişoara.Celălalt drum merge spre nord pe podişul Taberei până ce se uneşte cu cel de la râpa Caprii.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">DRMUL BOGDANA-TABĂRA.—Este numit de oameni indeosebi Drumul Taberii Purcedând din drumul ce traversează in lungiş satul Bogdana ,-de la Şipotul Gâdesei ,apucă pieziş pe coasta Taberii spre nord-vest de se suie deasupra unde întâlneşte drumul de pe podişul Taberii apucă de-a-curmezişul tot spre nord-vest de se coboară în valea Similişoara-cu-apă,la Potică.Iar de aici trece peste dealul Gâdesei la Floreşti.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">GEOGRAFIA POLITICĂ</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">POPULATIUNEA.—Comuna Bogdana are 1947 de locuitori dintre care 16 sunt evrei ,ceilalţi numai români.Toţi aceştia locuiesc in 540 de case.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CĂSĂTORIILE NELEGITIME.—După o statistică a protoieriei judeţului Tutova din anul 1881se afalu atunci in comuna Bogdana 69 căsătorii nelegitime şi 60 de copii nelegitimi.Căsătoriţii aceştia aveau ca viţă conjugală între 1-13 ani.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">SUPRAFAŢA ,POPULAŢIA RELATIVĂ ,--Dupre cum s-a arătat suprafaţa totală a comunei Bogdana este de 4200 hectare din care se vine de fiecare locuitor câte 2 hectare si 15 ari.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">COMUNA.—Comuna Bogdana face parte din plasa Târgu-Simila,judeţul Tutova.Mai înainte de unirea acestor două plşi in anul 1881-făcea parte din plasa Simila.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">ADMINISTRAŢIA COMUNALĂ.—Comuna este administrată de Primar cu două ajutoare ale sale ,precum şi un scriitor.Iar pentru aces serviciu sunt 2 vătăjei.Reşedinţa comunei este Bogdana ce vine în centrul ei.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">FINANŢELE.—În comuna Bogdana sunt 316 contribuabili.Veniturile comunei în anul 1885-1886 s-au ridicat la suma de 5253 lei 80 bani,iar cheltuielile au fost de 4013 lei 69 bani,rămânând pentru comună un excedent de 1240 lei 11 bani.Pentru anul 1886-87 veniturile comunei,precum şi acele ce se dau statului au fost următoarele</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:căi de comunicaţie 2028 lei.Patente</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:fix 255 lei 75 bani;proportţional 27;foncieră 4424 lei 49 bani;Totalul contribuţiunilor 6735 lei 24 bani.Zecimi de percepţie 673 lei 52 bani.Zecimi judeţene 2146 lei 81 bani.Zecimi pentru drumuri 471 lei 03 bani.Zecimi comunale 1431 lei 60 bani.Camera de comerţ 13 lei 30 bani.Total pe an 11918 lei.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">POLIŢIA.—Paza de zi şi de noapte se face de însuşi locuitorii comunei cu rândul câte o câprârie în 24 ore.În comuna Bogdana sunt 31 de căprării dintre care 23 in satul Bogdana,4 în Suceveni şi 4 în cătunul Fântâna-Blanarului şi Lacul-Babei care sunt în apropiere iar în catunau Similişoara nici una.Fiecare căprărie se compune din 10 locuitori din care unul este căprar.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">IERARHIA ADMINISTRATIVĂ.—Primarul comunei Bogdana este subordinat sub-prefectului plăii Târgu-Simila,a cărui reşedină este la Zorleni,iar acesta este subordinat prefectului din oraşul Bîrlad.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">IERARHIA JUDICIARĂ.—Procesele mai mici ce se ivesc între locuitori se judecă de primar împreună cu 2 juraţi aleşi din locuitorii cei mai fruntaşi.Judecarea acestor procese se face în fiecare Duminecă.Numărul proceselor se ridică uneori la 8 pe zi.Nemulţumiţii apelează la judecătorul de ocol a cărui reşedinţă este în oraşul Bîrlad.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">DIVIZIUNEA MILITARĂ.—Dintre tinerii care îşi fac serviciul în armata teritorială ,cei din călăraşi işi fac serviciul la escdronul al 4-lea din oraşul Bîrlad.Iar cei din dorobanţi la compania 3-a a reg.Xll,ce este cu reşedinţa în cătunul Tunseşti ,com.Bogdăniţa.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">DIVIZIUNEA BISERICEASCĂ.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(Parochiile).—</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">În com.Bogdanasunt 3 parochii după numărul celor 3 biserici ce se află în cuprinsul ei,având 3 preoţi şi 6 dascăli.Acestea sunt</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">1)Parochia 1,se compune din locuitorii satului Bogdana din extremitatea sudic</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">ă şi râpa lui Vedeş</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(Vasile Buţa)care traverseaza satul deacurmezişul de la apus spre răsărit.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">2)Parochia 2,</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">începe de la râpa lui Verdeş şi continuă până la capătul despre nord a satului Bogdana.În cuprinsul acestei parochii mai intră şi satul Suceveni şi cătunul Lacul-Babei. Fântâna-Blănarului din cauza îndepărtărei este alipită la o parochie mărginaşă din judeţul Vaslui.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">3)Parochia 3,Se compune din cauza îndepărtării numai din cătunul Similişoara.Şi aceasta fiind mică s-a adăugat cătunul Gavanu din com.Buda,precum şi cătunul Morile din com.Floreşti.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Pentru întreţinerea bisericilor cu cele necesare şi reparat,comuna Bogdana a contribuit cu o subvenţie de 50 lei pe an de fiecare biserică în anul 1886-87,iar în anul curent 1887-88, deşi s-a prevăzut în budgetul comunei aceleaşi subvenţiuni,însă onor comitet permanent de Tutova le-a suprimat.Preoţii au obligaţiuni cu poporenii lor de a li se plăti câte 4 lei pe an de fiecare contribuabil precum şi 21 litri 50centilitri păpuşoi.Din acestea se dă şi dascălilor în fiecare parochie câte 65 de bani din fiecare 4 lei,precum şi 6 hectolitri 4 decalitri şi 5 litri popuşoi în total .Parochiile din această comună sunt supuse jurisdicţiunei sub-protoiereului din plasa Simila a cărui reşedinţă este acum în comuna Bogdana,iar aceasta atârnă acum de protoiereul judeţului Tutova cu reşedinţa în oraşul Bîrlad.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">INSTRUCŢIUNEA PUBLICĂ </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Din cei 1947 locuitori ai com.Bogdana numai 125 stiu a ceti şi a scrie.Şcoala actală de băieţi s-a înfiinţat in 1865 însă de când are îceputul nu se ştie excat.Din zapisele vechi ale răzeşilor Bogdănaşi,se vede că în secolul 17-lea îşi puneau pe hârtii peceţtile sau degetele în loc de iscălituri.În sec.18-lea unii răzeşi iscălesc prin hârtii cu propriul lor condei.Din primele decenii ale secolului prezent până pe la 1860 avem dovezi sigure din spunerile bătrânilor ogdana a existat şcoala după modelul vechi.Dascălii care au învăţat pe băieţi sunt următorii</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-DASC</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">ĂLUL GHEORGHE ŞOROGA venit în Bogdana de la Biserica de lângă orasul Piatra nu se ştie din ce an.A ţinut şcoala până în anul 1830,la început în casa lui Vasile Blănaru cel cu fântâna de la care şi- luat numele cătunul Fântâna-Blănarului Şi apoi intr-a lui Malarău.În 1884-85 şcoala era frecventată de 27 şcolari,iar în anul 1885-86 de 25 băieţi şi fete.Această şcoală era de gradul întâi cu învăţătorul plătit de stat.În Bogdana a fost şi o şcoală de fete înfiinţată în 1873 şi a existat până în 1877.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-DASCĂLUL GHEORGHE ARMENI,Feciorul lui dacsălul Vasile Armeni din Tunseşti co. Bogdăniţa,de la anul 1830-1832.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-IEROMONAHUL DOMIŢIAN ANTONOVICI,venit aici din Bucovina.El a ţinut şcoala în casa lui Andriana şi apoi în casa obştei de la 1832-1835.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-DASCĂLUL GRIGORIE BALTAG,De loc din Băseşti.jud.Fălciu,alţii yic ca era din Vîltoteşti,el n-a fost dascăl la Biserică,se ocupa numai cu învăţarea băieţilor în anii 1835-1842.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-DASCĂLUL CARANFIL ANTONOVICI,feciorul lui Ştefan Darie din Bogdana şi înfiat de Ieromonah Domiţian Antonovici al cătui nume l-a şi luat.A fost elev al lui Baltag şi al acestui Călugăr,în anii 1842-1848,la început în Bogdana apoi în cătunul Similişoara unde s-amutat ca dascăl după sfinţirea bisericii de acolo in 1846.Apoi timp de 10 ani 1848-1858 nu a mai fost şcoală în Bogdana,băieţii învăţând carte când pe la preoţi,când pe la dascăli.......</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-PAVEL TULBURE ,nu se ştie de unde era.A ţinut şcoala de la 1858-1860.Apoi nu a mai fost şcoală în com.Bogdana până la înfiinţarea celei actuale în anul 1865,căci era alta mai bună la Chiţoc,jud.Vaslui,încă din anul 1857 Septembrie 10 de către Dl.Ştefan Angheluţă,proprietarul moşiei Chiţoc.Şi această şcoală fiind aproape de Bogdana,procurând gratuit pe lângă învăţătură şi mijloacele cele mai înlesnitoare şcolarilor ca</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">internat,mncare,haine,cărţi etc.A atras acolo băieţi nu numai de aici şi alte sate megieşe si alte sate foarte îndepărtate din jud.Covurlui,etc.Şcoala din Chiţoc a funcţionat până în anul 1874 luna iunie când după terminarea examenelor s-a desfiinţat.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">SERVICIUL SANITAR.-Comuna Bogdana în privinţa sănătaţii este pusă sub îngrijirea medicului plasei Târgu-Simila iar aceasta atârnă de medicul primar al judeţului.Locuitorii bolnavi se duc şi la spitalul rural din com.Floreşti ,din apropiere,unde li se dă o lăudabilă îngrijire.Cu toate acestea pentru tratarea diferitelor boli se mai întrebuinţează incă modul din trecut ---prin babe.În această comună sunt vre-o 7 femei care ştiu leacuri şi 5 babe moaşe.Asemenea este şi un locuitor fruntaş care face pe veterinarul.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Din tabela stărei civile se vede ca in com.Bogdana în timp de 10 ani s-au născut 581,au murit 436,adică un spor de 145 suflete.Cifrele vorbesc de la sine.Mortalitatea se intâmlă mai cu sumă între copii.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Dacă pentru comunele rurale nu se poate face alfel cel putin cred absolut necesar ca doctorii de plăşi să instruiască în mod practic macar în ceva pre babele moaşe şi pre cele ce fac pe medicul.Asemenea instructiuni ar fi foarte folositoare.Apoi preotul şi învăţătorul de ce învaţă câte ceva din medicina populară şi higienă în şcoală.Lor ar trebui să li se dea încă multe instrucţiunişi să li se incredinţeze şi medicamente pentru unele boli pe care ar pute să le dea bolnavilor.Domnul doctor Cleante Davidoglu din Bîrlad acum trei ani că în satele pe unde a lăsat medicamente prescrise in timpul unei veri,în îngrijirea preotului ,cei mai mulţi copii au scăpat,pe când în stele unde le+au lăsat pe seama oamenilor,decesele sunt în majoritate.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">SATE ŞI CĂTUNE.-Comuna Bogdana are cinci centruri de populaţiune,dintre care două mai mari numite sate şi trei mai mici numite cătune.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">SATUL BOGDANA.Acest sat şi-a împrumutat numele de la pârâul Bogdana,ce trece prin el.În vechime se numea VÎŞTELEŞTI.El se află pe coasta răsăriteană a dealului Taberii pe o intindere de aproximativă de 220 hectare .Are 333 case cu o populaţiune de 1155 de suflete.Din caza râdicăturilor unele mai mari,altele mai mici nu se prezintă şi privirea satului pe unele locuri mai sus şi altele mai jos.Locuitorii satului Bogdana sunt răzeşi foarte vechi.Încă din sec.trecut s-a împărţit moşia Zvâşteleşti în răzeştii din partea de jos ţi cei din partea de sus,de unde şi satul ne apare în sec.prezent cu numirea de Bogdana-de-jos şi Bogdana-de-sus.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Bogdana-de-jos este partea dinspre sud a satului Bogdana cam până la Râpa lui Verdeş</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Vasile Buţa).Bogdana-de-sus este partea de nord ,de la râpa lui Verdeş până la Biserica Trei Ierarchi.Şi fiind că pe la 1860 au început a se face mai multe case mai spre nord de bisericăadica dincolo de hlisa proprietăţii mari din Bogdana ,partea care s-a numit de oameni Satul-Nou.Alii lau poreclit şi Satul Pomenilor pentru că unii din cei aşezaţi aici au primit locuri de case ca daruri la botez de la naşii lor sau şi de pe la alţi oameni la masa cea mare când s-au însurat.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CEA MAI VECHE ESTE Bogdana de jos mai cu samă partea dinspre râpa Sitarului şi râpa Gâdesei fiind situată cam pe vatra vechilor Zvâşteleşti unde este un ţintirim.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Nu se poate spune când s-a înfiinţat satul Zvîşteleşti ştim însă că el exista în a doua jumătate a sec.15-lea,după cum se constată după un uric al Marelui ŞTEFAN din anul 1467 .Prin acest uric se confirmă învoiala făcută între Toader Zvîşteală şi trei surori ale lui pentru doua sate cu moşiile lor şi anume</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Satul Zvîşteleşti sau Viştelenii a continuat existenţa cu această numire şi în sec.următori până în sec 18-lea după cum se vede din multe hârtii ale răzeşilor respectivi,de la Iancu Sasu -1851,Petru Şchiopu-1591,Vasile Lupul-1637-Eustaţie Dabija-1664-Grigorie Ghica-1732-Ioan Teodor Voievod-1761-iar către finele sec 18-lea după cum se vede din diferite zapise,dispare vechea numire de Zvîşteleşti şi se înlocuieşte cu Bogdana,împrumutată de la pârâul Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Satul Bogdana avut ca vecin mai spre sud-est peste pârâul Bogdana,un alt sat numit Şerbăneşti care a dispărut cam de 2 secole.Cum s-a infiinţat acest sat nu se poate şti.Cel mai vechidocument este de la Marele Ştefan din 1467 .Alte hârtii domneşti confirmă existenţa acestui sat în sec 16-lea până in jumătatea sec.17-lea,dup un ispisoc dela Dabija Vodă -1664-În privinţa dispariţiei acestul sat sunt doua tradiţiuni</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">se spune că intâmplându-se o ciumă prin aceste locuri,au pierit foarte mulţi oameni iar Şerbăneştii s-au stins proape total.Cei care au rămas s-au mutat în satul Bogdana.Altă traditiune spune ca Şerbăneştii au dispărut fiind prădat şi ars de tătari.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">SATUL SUCEVENI.După satul Bogdana atât in privinţa vechimei cât si a mărimei,vine Sucevenii.Nu ştim când s-a înfiinţat însă în a doua parte a sec.16-lea el exista,căci în 1582 se văd ca martori într-un zapis de cumpărătură a lui VLAŞIN din satul Vîşteleşti(Bogdana)făcut înaintea lui Giurgea Şîltuzul şi Sava Pîrgar din târgul Bîrladului şi numele unor oameni din Suceveni şi anume</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:Bunbar[,Vasilie ;I Ioni’[ de Suceveni ;I sucevan de acolea.Alte yapise mai posterioare tot ale satului Vîşteleşti,confirmă existenţa neîntreruptă a satului Suceveni şi in sec.urmatori.S- întemeiat pe la inceputul anului 1812 când Ion Arghiropol numit şi Poroşnicul ,din Rusia ,s-a căsătorit cu Catinca fata Păuşescului şi a căpătat ca zestre moşia Suceveni.Arghiropol a adus mai multe familii din Basarabia ca:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Pruteanu,Căpuşneanu etc.Şi-a mărit moşia cumpărând parte de la răzeşii din Bogdana parte din cei de la Bogdăniţa.Acest sat şi-a luat numireaa de la primii locuitori care au venit aici de le la Suceava.Are cam 40 hectare,131 case ,501 sufleteDupă îmbrăcăminte şi pronunţia unor cuvinte locuitorii suceveni se deosebesc de cei din Bogdana sau Similişoara.Sucevenii se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor,mai ales a oilor.În anul 1887 au murit foarte multe oi de Varsat .Locuitorii suceveni au fost clăcaşi până la 1864,trăind pe pămîntul proprietarului de Suceveni până au fost şi ei împroprietăriţi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">CĂTUNUL SIMILIŞOARA.se află în partea de apus a comunei Bodana pe coasta răsăriteană a dealului Gâdesei.Ăi-a luat numele de la pârâul Similişoara .Are 17 case pe o sufrafată de 6 hectare aproximative si ci o populatiune de 63 de suflete.Acest cătun s-a înfiinţat în anul 1846.Locuitorii sunt mai mulţi răzeşi veniţi din Bogdana şi aşezaţi aici pe pământurile lorOcupaţiunea locuitorilor din acest cătun este agricultura ,creşterea vitelor,cultura viei şi a pomilor iar vreo doi se ocupă cu creşterea albinelor.Aici este şi o biserică.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Deşi încă din anul 1846 a venit un răzăş din satul Bogdana,Pavel Darie şi-a făcut locuinţă mai sus de izvorul Varniţei ,înfiinţarea se poate spune de când s-a terminat biserica.Pentru serviciul bisericii au venit întâi câţiva călugări .Cu timpul s-au strămutat aici şi alţi răzeşi şi au format un cătun.Bătrânii spun că mai înainte de anul 1846 pe aici erau numai păduri seculare şi că mai la vale de unde este astăzi biserica în găvănaşul pe unde se scoboară drumul la şes ,era un copac mare </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(fag)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">unde îşi făcea cuib un cocostârc </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(barză)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> în fiecare ande unde oamenii şi băieţii din Bogdana care veneau să-şi pască vitele prin pădure îi dădură numele de </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">găvanul cocostîrcului.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Cătunul FÎNTÎNA-BLĂNARULUI este situat în partea de nord a com.Bogdana pe podişul dealului Piscul-Racovei,acolo unde acesta se uneşte cu dealul Racovei.Cătunul şi-a luat numele de la o fântână ce s-a făcut aici în primul deceniu al secolului prezent ,de un ul Vasile Blanaru răzeş din satul Bogdana .Venind Vasile Blănaru dela Iaşi şi suindu-se prin pădure pe dealul Racovei ,i-a venit sete foarte mare .Când a ajuns pe podişul acestui deal,acolo de unde apucă drumul pe Piscul-Racovei la satul Bogdana ,au zărit o scurmătură de porc sălbatic de unde a băut apă.Din acel moment s-a hotărât să facă acolo o fântână,ceea ce au şi inteplinit şi de atuncea oamenii începură a da ,nu numai fântânei dar şi părţei de loc unde se făcuse ,numirea de Fântâna –Blănarului.Această fântână este şi azi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Fântâna-Blănarului are 42 de case pe suprafaţă de 5 hectare cu o populaţiune de 166 de suflete.Sunt consideraţi ca făcând parte din satul Lacul Babei.Cătunul Fântâna-Blănarului s-a înfiinţat prin anii 1830 de proprietarul de atuncea a acestei moşii,Vasile Chicoş ,care a adus aici un număr de oameni de pe Racova si alte părţi.Mai târziu pământul acesta a devenit Monastirei Floreştilor.Pe la anul 1865 statul a împroprietărit pe aceşti locuitori dându-le pământ de aici.Ocupaţiunea lor este agricultura şi creşterea vitelor.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Cătunul LACUL -BABEI.Este situat mai spre apus ceva de cătunul Fântâna-Blănarului,pe podişul dealului Taberei unde acesta se incepe din al Racovei.S- numit aşa după numele unui lac mic ce se află lângă ea.Are 17 case pe o sufrafată de 4 hectare şi o populaţiune de 62 de suflete.S-a înfiinţat la 1880,locuitorii lui sunt fiii celor din Suceveni </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(însurăţeii) cărora dându-le statul şi lor pământ aici,în anul 1878,tot din moşia Fântâna-Blănarului,au venit si ei de s-au aşezat în anul 1880 formînd un mic cătun.Statul a dat pământ şi pentru şcoală.Ocupaţia locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">PODURILE,--Comuna Bogdana îşi face pudurile necesare în interior cu cheltuiala sa.În caz dacă nu ajunge suma prevăzută prin budgetul respectiv,se mai fac şi se repară şi de însuşi locuitorii ,ceea ce se întâmplă mai de multe ori din cauza poziţiunii înclinate şi râpoasă a comunei şi în special a satului Bogdana.În com.Bogdana sunt 19 poduri :5 peste pârâul Similişoara3 peste râpa Gâdesei,3 peste pârâul Sucevenilor,1 peste pârâul Plopoase,1 peste râpa şi pârâul Caprei,2 peste râpa şi pârâul Verdeş(Vasile Buţa)3 peste râpa şi pârâul Gâdesei,2 peste râpa Sitarului şi 1 peste râpa lui Iruncă.Din aceste poduri cele mai solide construite şi bine intreţinute sunt acele de pe pârâul Bogdana ,de pe pârâul Plopoasei şi pârâul Sucevenilor,celelalte sunt într-o stare mediocră.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">EDIFICIILE PUBLICE.—Din acestea avem de insemnat în com.Bogdana,numai bisericele şi casa comunală.Bisericile sunt în număr de 3 şi anume:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Biserica Sf.Nicolae</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">.Aceasta se află în satul Bogdana-de-jos şi este cea mai veche din cuprinsul comuneiEste facută de obştea sătenilor,din păiante şi vălătuci în anul 1818 după cum se vede din următoarea însemnare pe uşorul de la uşa bisericei:<<</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">în zilele lui Kalimah veleat 1818</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(7326)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Dekembre 10.Toader Maftei şi Ion Dumitrache,lucrători</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">>></span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Iar la anul 1860 -1861 i s-a făcut o bună reparaţie tot de săteni când s-a acoperit cu tinichea.Pictura ei este cam ordinară afară d eunele icoane vechi.În timpul de faţă s-a făcut şi o clopotniţă de lemn mai solidă,cu cheltuiala schimonahului Theodot Creţu şi are 3 clopote.Înainte de edificiul actual al bisericei Sf.Nicolae a exstat altul cam cu 10 metri mai la vale de acesta făcut,dupre cum spun bătrânii,din bîrne construită. Nu se ştie din ce an.Parte din lemnul ei s-a întrebuinţat la facerea acesteia.Şi mai inainte de acea biserică din bârne a fost alta insă nu tot pe locul acesta ,ci mai spre sud de aici,în linie dreaptă,peste râpa Gâdesei </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(Malarău),la o distanţă de 250 de metri, de la actuala biserică Sf.Nicolae,acolo unde se fac eo aşezăturică între râpa Gâdesei şi râpa Sitarului,din vale de marginea drumului şi cam la distanţă egală dintre aceste râpe.Ăi în vremea asta oamenii numesc acest loc</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"> la ţintirim</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> şi spun ca în vreme a fost acolo biserică.Bătrânii au apucat acolo şi pietre,pe la anul 1830 care după părerea lor erau puse la capetele mormintelor.Făcându-se grădini şi case prin apropiere de pe la anul 1860 incoace,săpându+se s- dat de oase de om foarte putrede,ba şi o cadelniţă într-un mormânt care ar fi fost pusă la înmormîntarea unui preot cum se obişnuieşte şi până astăzi prin unele părţi.Locul acestui cimitir cam de 10 ari, a stat neocupat intotdeauna până in 1878 având în mijloc un nuc frumos unde se zice că ar fi fost biserica.Astăzi pe acest loc se află grădina pentru verdeţuri a săteanului Iordache Chelmu.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Cimitirul şi biserica aceasta ne arată că pe aici trebuie să fi fost şi vatra Vişteleşti şi numai mai pe urmă satul s-a întins spre nord,s-a făcut cea din Bîrne şi după care tot acolo ,cea actuală,în anul 1818 cum s-a arătat mai sus.Dintre preoţii care au slujit la biserica Sf.Nicolae ,precum şi la cea mai înainte de aceasta(de bârne)şi poate şi la biserica din Vişteleşti </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(unde se zice</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"> la ţintirim),după cât am găsit </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">prin hîrtiile moşiilor Vişteleşti şi Serbăneşti şi după câte ştiu şi bătrânii au fost următorii preoţi:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">1)Popa Buguţa.Acărui nume se vede </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">într-o carte de mărturie a vornicilor de Bîrlad,Ştefan Gheuca şi Efrem,motivată de neţinerea angajamentului luat intre unii locuitori din Vişteleşti cu ocazia facerii unui heleşteu pe Bogdana.Deşi fără dată însă cu probabilitatea jumătăţii întâia a secolului al 17-lea. </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">2)Popa Ion Cojoce</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> amintit într-o hotarnică din anul 1741 martie 30.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">3)Preotul Dumitrache Păliciu</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> de el aminteşte numai tradiţia,probabil că a fost în sec.al 18-lea fiind de loc din Bogdana.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">3)Ierei Ioniţă Buciumaş</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Iscalit asfel într-o hotarnică din anul 1778 iulie 2 .El a fos de loc din Bogdana,pe prezvitera lui o chema Iona</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(hotarnica din 1837 )</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Acestui preot i se încredinţase de săteni hîrtiile moşiei lor spre păstrare pe care le-a ţinut în biserică cat a trăit.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">4)Preotul Simion</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> de care vorbeşte numai tradiţia.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">5)Preotul Ştefan Bolea</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> de loc din Bogdana,a murit în 1838.L-a apucat mulţi din cei bătrâni.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">6)Preotul Constantin Sitarul</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> din Bogdana,hirotonit in 1835,ca ajutor precedentului.Acest preot a slujit aici până în 1845 când a fost rânduit să servească la cealaltă biserică din sat la St.TreiIerarhi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">7)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Preotul Vasile Bolea</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> feciorul preotului Ştefan Bolea.A învăţat la şcoala din Corlăteşti a lui Păuşescu </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(proprietar)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">s-a hirotonit odată cu Constantin Sitarul in anul 1835,tot ca ajutor tatălui său.A trăit până în 1870 ianuarie 1.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">8)Preotul Toader Totolici</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> venit aici de pe la Svârleţ</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(Vîrlezi)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">.jud Covurlui,ca ajutor bătrânului preot Ştefan Bolea,la anul1860,iar la anul 1865 s-a dus la comuna Certeşti,plasa Corod,jud.Tutova.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">9)Preotul Sava Alexiu</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> absolvent al seminarului din Huşi de loc din Bîrlad a venit aici in 1865 întâi ca diacon,apoi s-a făcut ajutor de preot plecând în anul 1867 la Bîrlad.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">10)Preotul Gheorghe Ionichescu</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> absolvent al seminarului din Huşi de loc din Perieni lângă Bîrlad,s-afăcut tot ajutor de preot la Bătrânul preot Vasile Bolea in anul 1867 air în 1869 a murit.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">11)Preotul Macarie Ciorescu </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Absolvent al seminarului din Huşi este şi astăzi 1898</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">----</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Preoţii care au slujit la biserica Trei Ierarhi sunt </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">urmatorii:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">1)preotul Petre Dobre</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> 1830-1845</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">2)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">preotul Constantin Sitaru</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> el a venit de la ajutor la biserica sf. Nicolaeîn 1875 şi a stat până în 1859 martie 17 când a murit.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">3)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Preotul Gheorghe Armeni venit din Tunseşti 1959-1862</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">4)Preotul Toderasc Păscălin 1862-1867.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">5)preotul Ifrim Ioanichie </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">tatal preotului Gh.Ionichescu fost preot la biserica Sf.NECULAE.de loc din Perieni 1867-1871</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">6)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Preot Ion Popov </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">din Voineşti 1872-1873</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">7)preot Gh.Ochişor </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">venit de la Fruntişeni,de loc de la erbiceni de lângă Iaşi 1873-1875,apoi a plecat la satul Fundătura,plasa Simila nde amurit in 1887.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">8)Preotul GhCiorescu din Bogdana absolvent al seminarului de la Huşi </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">făcut preot în 1875.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">BISERICA TREI-IERARHI</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Aceasta se află în Bogdana-de-sus.Este făcută din paiantă şi vălătuci în anul 1829</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">de clucerul Vasile Chicoş ,proprietar în Bogdana-de-sus.A fost reparată în 1870 prefăcându-se tot acoperişul şi făcându-se clopotniţa din lemn,până atunci clopotele erau atârnate de ii unui păr.Această lucrare sţ făcut de obştia locuitorilor enoriaşi,prin îngrijirea şi sârguinţa epitropului N.Stavăr şi a cântăreţului Enache Chirvasă.Tot materialul necesar s-a dăruit de doamna Luţica Harisiadi proprietara în Suceveni.În 1880 în această biserică s-a aşezat o catapeteasmă din lemn zugrăvită în locul celei din pânză.Această catapetesmă s-a dat de stat de la desfiinţatul schi Orgoieşti care era de prisos acolo.Fiind cam mică la aşezarea ei s-au mai adaugit părţile necesare cu spezele domnului proprietar Nicu Harisiadi şi alţi enoriaşi prin stăruinţa parintelui Gheorghe Ciorescu ,parohul bisericii.Pictura este mai superioară celei a bisericii Sf. Nicolae.Fiindcă Biserica Sfinţilor Trei Ierarhi este in marginea satului Bogdana,lângă ea s-a amenajat in 1874 şi cimitirul pentru îngroparea morţilor din satul Bogdana,Suceveni,Fântâna –Blanarului şi Lacul Babei.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">BISERICA SCHIMBAREA LA FAŢĂ </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Este în cătunul Similişoara.Este făcută din paiantă şi vălătuci,acoperită cu şindrilă în anul 1841-1846 de sătarul Gheorghe Oprişan,proprietar din Tunseşti,împreună cu diaconu Ioan Armeni şi alti răzeşi din Bogdana. Scopul a fost mai întâi să se facă un schitişor insă episcopul de Roman,Meletie în a cărui Eparhie era atunci jud.Tutova,observând că în acte nu este destul pământ pentru semănături si pădure,n-a dat binecuvântarea să se facă schit ci biserică mirenească.De asemeni în anul 1846 când episcopul Veniamin deleagă pe protopopul Constantin Vrabie din Bîrlad s-o sfinţească,a zis în ordincă da voie să se sfinţească biserica de pe moşia răzeşilor din Bogdana.Din această pricină cei mai multi locuitori care hărăzise pământ ,nu au mai dat nimic,afară de Gheorghe Oprişan unul din principalii ctitori principali care a dat 3 fălci.Cu toate acestea după sfintirea bisericii din Similişoara s-au adunat câţiva călugări ca să vieţuiasca aici,mai ales din cei ce au ajutat cu munca şi cu bani la facerea ei.Unii dintre ei au servit şi ca preoţi până în 1872,din lipsă de preoţi mireni.De atunci Similişoara s-a numit când schit,când cătun.Pictura acestei biserici este superioara bisericilor din Bogdana,afară de câteva icoane.O parte din lemnul întrebuinat la această biserică,precum şi catapeteasma,s-a adus aici de la o altă biserică din Cârţibaşi,împreună cu cărţile,un epitaf</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(aer)etc.Biserica din Similişoara a fost reparată în anul 1864-1865 cu cheltuiala monahului Teodot Creţu şi osteenala fratelui său monahul Veniamin Creţu şi a epitropului Vasile Buciumaş,etc.Atunci I s-a pus altă duşumea pe jos,s-a mai ridicat catapeteasma şi s-au mai lărgit uşile de la altar,după cum se constată dintr-o inscripţie ce este în altar pe un stâlp de la catapeteasmă.Tot atunci s-a făcut şi o clopotniţă de lemn cu temelie de piatră.De asemeni s-a mai cumpărat şi două clopote pe lângă cel dintâi ce era adus aici de la facerea bisericii din satul Lunca,plasa Tutova .În 1882 biserica s-a acoperit din nou cu şindrilă tot cu cheltuiala monahului Teodot Creţu acum schimonah.Biserica din Similişoara are ca proprietate de la fondarea sa 4 hectare şi 29 ari de pământ pentru cultivat,socotit la un loc cu via şi livada.Mai are şi un număr de stupi.Biserica din Cârţibaşi ce s-a stramutat în Similişoara a fost făcută d epreotul Ştefan Bostaca.Nu are data de construcţie.Însă fiindcă pe două uşi de la catapeteasma bisericei din Similişoara se află numele zugravului Dima si anul 7278 adică 1770 putem presupune că să fi fost făcută în acest timp.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Preoţii care au servit la biserica Similişoara sunt următorii:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">1)Ilarion Ieromonach 1847-1849,prin el s-a făcut St.vase.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">2) Ruvim Ieromonah,din satul Deleni,jud.Vaslui.1849-1853.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">3)naftanail Ieromonah 1853-1856</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">4 )Gherasim Basarabeanu ieromonah 1856-1858.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">5 )Vichentie Stratulat Ieromonah din satul Podurile de lângă Moineşti.1858-1872 </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> 6)Gheorghe Ochişor Preot de la biserica St. Trei-Ierarhi din Bogdana,însărcinat să slujească şi aici.1872-1874</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">7 )Preot Constantin Antonovici ,absolvent al seminarului din Huşi din Similişoara făcut preot în anul 1874. </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">CASA COMUNALĂ</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Este edificată din paiantă şi vălătuci şi </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">acoperiş</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> cu şindrilă în anul 1864 ,în anul 1886 s-a reînoit şi acoperit cu tablă prin concursul şi sârguinţa primarului d. Nicu Harisadi,care a dăruit tot lemnul necesar din pădurea sa din Suceveni.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Construcţiile particulare .Toate casele din Bogdana sunt făcute din paiante cu vălătuci,din bârne sau din pari cu nuiele.Cele mai multe au o singură odaie cu tindă şi sunta coperite cu stuh sau rogoz.Unii mai cuprinşi şi-au făcut 2 odai şi tindă şi sunt acoperite cu şindrilă.Case mai însemnate sunt una a lui proprietarul din Suceveni afara din sat spre nord-vest pe podişul dealului Sucevenilor pe unde trece drumul spre Lipovăţjud. Vaslui.Cea de a doua este în marginea despre sud a satului Suceveni.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">În Bogdana,Constantin Sitariu ,traitor in prima jumătate a sec.17-lea,a avut o casa cu 9 odai şi că a găzduit pe un domnitor care ar fi fost silit să se ascundă.Dupş aceea,acesta l+ar fi dăruit cu o moşie pe valea Elanului,din ţinutul Fălciului.Asta se vede din nişte cărţi de judecată de pe la începutul sec.18 .Actul de danie nu se găseşte din această cauză nu se poate şti ce domnitor a fost acela.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">ÎMBRĂCĂMINTEA</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Bărbaţii vara poartă pălărie de pîslă ordinară cu borurile mici,cămăşi şi izmenede cânepă şi bumbac.În picioare au botine sau iminei din piele ordinară.Peste cameşă imbracă un mintenaş sau anteriu scurt cu mâneci făcut din tesătură de lână,cadrilată sau din materie de la târg.Alţii poartă pantaloni de aţă sau de postav croiţi mai largi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Iarna au contoman lung până sub genunchifăcut din postav albastru imblanit cu piei de miel şi dinainte cu blană de vulpe.Acestea se poartă sarbătoarea sau la ocaziuni.Apoi un cojoc lung sau scurt suman negru sau gride lână,altii au bernevigiţpantaloni la fel ca şi sumanul Unii bătrâni purtau un fel de pantaloni din piele numiţi </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; text-decoration: underline;">poturi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">În picioare se poartă ciubote cu turtcă până la genunchi sau şi mai sus.Pe cap căciula din miel.Pentru cand se pleacă la drum unii mai au şi chebe sau manta.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Femeile vara au tulpan sau bariz.ori o imbroboditoare albă de hasa ,ămeşă de cânepă,de bumbac simplă sau cu margini.Fustă de cit sau de hasa albă.Mai pţine mai poartă azi fustă de lână ţesută în casă.La picioare poartă botine sau papucirare poartă colţuni de bumbac cumpăraţi din târg şi aceştia...sărbătoarea.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">În timpul iernii unele au fustă de lână ţesută în casă iar pe cap unele pun câte două tulpane,cu unul se leagă şi cu celălalt se îmbrobodeşte.Alteel pun un şal sau broboadă de lână mai groasă când merge la oraş sau in altă parte.Apoi caţaveică-scurteică blănită cu miel şi dinaintele cu piele de vulpe.În picioare ciubote sau botine mai groase.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Locuitorii din Suceveni ,Fântâna-Blănarului ăi Lacul Babei poartă iarna cojoace lungi sau scurte iar vara poartă iţari peste care pun cămaşa lungă ,incingându-se cu brâu roşu,alţii au curea lată sau îngustă cu nasturi ,care se dă de mai multe ori în jurul corpului.Mai poartă şi opinci iar unele femei poartă ştergar alb pe cap.Sucevenii poartă părul scurt pe frunte şi la spate lung.Bogdănaşii se retează deopotrivă de scurt.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">OBICEIURI </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Le voi trata sistematic </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">naştere,căsătorie şi moarte. </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">1)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">OBICEIURI LA NAŞTERE.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Copilul nou născut se spală de moaşă şi se dă mamei zicând</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">dragul mamei,drag să fii la toată lumea</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> şi-l sărută.După aceasta moaşa pune pe masă lângă lehuză un talger cu grâu ăi sare pentru ca copilul să aibă noroc în viaţă.Oricine vizitează lehuza trebuie să-i ducă ceva de mâncare</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">plăcinte,friptură,ouă coapte etc.Pe fruntea copilului pune un gologan,doi sau mai mulţi,fiecare după puterea lui.Botezul copilului se face mai devreme sau mai târziu,depinde de sănătatea copilului.Adoua zi după botez se scaldă copilul ,de naş sau naşă,punându-se în apă </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">pene de gâscă ca să fie uşor în viaţă ca găina,busuioc să nu-i duhluiască trupul,lapte ca să fie alb,grâu să aibă noroc la recoltă .După aceasta se face o petrecere familiară ,câteodată şi cu lăutari ,numită cumetrie.După ce se consumă masa,când se pun fripturile toţi fac dar de bani după voinţă şi putere.După un timp oarecare părinţii copilului se duc la cumătri pentru ai da colacii de mir.Aceştia constau în 2 colaci făcuţi din 2-5 kg de făină,o năframă sau îmbroboditoare de cap şi 1-2 bucăţi de săpun.Cumătrul rupe o bucată din colac şi-l dă înapoi apoi dă un bacşiş finului şi să-i ia din păr.La un an sau doi ai copilului ,părinţii se duc iar la cumătri cu colacii cei mari ,care dar se compune din tot lucrurile enumerate mai sus şi se prezintă naşului de moaşă.Naşul primind darurile dă finului un dar în bani sau dacă are dă o oaie sau o viţică,altă dată se dădea şi o bucată de pământ. </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> 2)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">OBICEIURI LA CĂSĂTORIE</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">a)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Pregătirea fetei şi flăcăului pentru căsătorie.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Orice fată</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">,până ajunge la vârsta de măritat,se sileşte ca să-şi facă zestre.Prin aceasta se înţelege nu numai dota din pământ şi vite ci în special cele necesare pentru îmbrăcarea unei case împreună cu albiturile necesare viitorului soţ şi viitoarei soţii.În Bogdana s-a considerat întotdeauna de mare cinste pentru fata care şi-a lucrat singură zestrea.Oamenii o laudă şi această virtute serveşte de dovadă pentru tânărul peţitor că viitoarea soţie are sa-i fie bun tovarăş la gospodărie.Fetele pe lângă ajutorul taţilor la câmp care nu au băieţi,ajută şi învaţ de la mamă tot meşteşugul industriei casnice .Şi dacă o fată este mai pricepută şi harnică,mai învaţă şi de la alte femei cele ce nu ştie mama ei.O fată când se mărită are următoarele lucruri făcute</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">6-12 scoarţe</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">(levicere)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> cel puţin,2 perne mari şi 4 mai mici (umplute cu pene de gâscă</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> ),</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">o pânzătură de lână sau cânepă pentru făcut 4-6 saci,căteva valuri de pânză şi nişteşervete de cânepă,in sau bumbac.Unele mai au şi covoare frumoase sau pînză cu margini cele ce s-au ocupat cu cultura vermilor de mătase,cămeşi sade de mătase pentru ele şi viitorii soţi.Apoi nişte prosoape şi cămăşi pentru a le da la masa cea mare nunului şi nunei,socrului şi soacrei,precum şi peţitorilorLada şi oglinda de la oraş variază ca calitate şi cantitate fiecare după cum le dă mâna.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">Flăcăul</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> nu-şi face aşa ceva nimic aparte,ca o fataă,adică cu destinaţiune proprie pentru el însă hărnicia lui se constată zilnic de părinţii fetei fiind interesaţi dupăcine trebuie să-şi dea fata. </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">b.Un flăcău când se însoară adeseori îşi ia o fată din satul său şi mai rar din alte sate.Pentru a se cunoaşte mai bine unii pe alţii se întâlnesc la Crăciun,Anul Nou şi Paşte precum şi la unele sărbători şi duminici de peste an.Când tinerii joacă la horă cu fetele,mamele lor,bătrânii şi bătrânele privesc şi şoptesc cum s-ar potrivi cutare fată cu cutare băiat.Pentru proiectarea căsătoriei mai întâi convin părinţii şi tinerii reciproc prin intermediul peţitorilor.poi se face logodna.În seara hotărâtă pentru aceasta pe lângă părinţii ambelor părţi şi peţitori mai invită şi rude sau prieteni.La logodnă se petrec lucruri foarte mişcătoare şi pline de învăţămintemai ales daca peţitorii sunt bine iniţiaţi în obiceiurile şi conversaţiile vechi.Primul peţitor mai guraliv deschide vorba adresându-se părinţilor fetei </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">-</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Aşa-i ca vreţi să ne întrebaţi de ce am venit</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">?</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> Iar tata fetei răspunde</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">-Ştiu eu!!daca ni-ţi spune vom şti!!</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Pe scurt acestea discuţii au caracter religios şi moral.Peţitorul guraliv animează foarte mult societatea despre prima căsătorie a lui Adam şi Eva ,binecuvântaţi de insuşi Dumnezeuîn Rai.Că de atunci şi până acum n-a încetat a se îndeplini în lumeaceastă poruncă a lui Dumnezeu ca băieţii şi fetele ajungând la vârsta cuvenită,să se gospodărească.Se mai arată datoriile din viaţa familiară ce le are bărbatul către femeie şi invers.La urmă declară că venirea lui şi a tovarăşilor lui nu este alta decât a îndeplini ceea ce Dumnezeu a început şi a poruncit atunci în Rai,adica să ceară pe fata lor ca să o dea după flăcăul aici de faţă.Părinţii fetei yic că nu-s pregătiţi la care peţitorul bun de gură zice impreună cu ceilalţi:bine că ne place fata care de multe ori fuge afară de ruşine,părinţii o cheamă şi o întreabă dacă-i place flăcăul.După răspunsul fetei </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"><<da>>se</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"> întreabă şi flăcăul de formă daca-i place fatala care răspunde afimativ cu mai mult curaj.Apoi se fac foile de zestre de cele ce se dau de părinţii amelor părţi şi după aceasta se pune pe masă un talger de grâu în care se ascund inelele fetei şi al băiatului şi invârtindu-se de 3 ori mirele ia un inel şi mireasa altul.Mreasa daca este mai îndrăzneaţă pune ea măna întâi şi ia inelul.Laurmă flăcăul pune pe masă 5-10 lei ori mai mult iar fata pune un prosop,o năframă de in şi o pereche de albituri,care se numesc schimburi.Dacă logodna se strică cumva mai târziu...provocatorul pierde ce a dat.După schimbarea inelelor se pune masa aşezându-se toţi şi se aduce o găină friptă.Obiceiul stric este ca mirele sa rupă gaina inaintea mesenilor.ÎN TIMPUL ACESTA UNUL DIN ASISTENŢI IESE AFARA DIN CASĂ ŞI TRAGE CU PISTOLUL ANUNŢÂND SATUL CĂ S-A FĂCUT LOGODNA. A doua zi de dimineaţă se şi răspândeşte vorba prin sat că la casa cutăruia s-a auzit la miezul nopţii un foc de pistol ,se vede că şi-a logodit fata dar cu cine</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">?</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Până se face nunta,mirele se duce adesea pe la mireasă însă nu cu mîna goală ci cu mere sau pere sai cu cofeturi ,stafide etc.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">NUNTA</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Înainte de ziua cununiei,seara,la casa miresei se face petrecere cu lăutari pentru flăcăii şi fetele din sat ,ce se numeşte la popor </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">vedre.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Cu ocaziunea aceasta mirele se bărbiereşte de un flăcău ,când mireasa îl serveşte ţinând vasul cu apă caldă în care mirele pune un bacşiş iar lutarii cântă din gură </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">cântecul mirelui</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> acompaniaţi de instrumentele lor,trecerea lui în viaţa socială,cam aşa</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">---Foaie verde lemn de tei/ De acum nu mai eşti holtei/Foaie verde din câmpie/ Lepăd barba de frăţie/Lepăd barba holteiască/Creşte alta bătrânească/Ia-aţi nădejdea cucoane mire/ Nu mai baţi frunza-n pădure/Foaie verde lemn uscat /Măicuţă m-am însurat /Grija casei m-a luat /Copiii m-au împresurat/Nu mă lasă sara-n sat.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Tot în aceeaşi searăse deapănă beteala cu care se împodobeşte mireasa a doua zi.După </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">vedre,</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">mirele se duce acasă însoţit de flăcăi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Adoua zi dimineaţă lumea se adună iar la casa miresei unde vine mirele la ceasul hotărât ,însoţit de flăcăi.Intrarea lui în casa miresei se face în mod solemn .Mireasa iese în uşă cu un vas cu apă şi câteva crengi de busuioc cu care stropeşte pe mire iar el pune bacşiş în vas.În casă miri sunt puşi de mama miresei pe o pernă pe pat .Pe când flăcăii şi fetele joacă afară ,ceilalţi asistenţi stau la masă,când mirilor li se dă să mănânce dintr-un ou după care vin şi fetele şi flăcăii de stau la masa. După aceasta se pre</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">z</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">intă miresei darurile aduse de mire:rochie,oglinda,cercei etc. Cu hainele aduse se împodobeşte mireasa iar lăutarii cântă din gură cântecul miresei acompaniati de instrumente:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Taci mireasă nu mai plânge/Că la maică-ta te-oI duce/ Când o face plopul pere/Şi răchita vişinele /Şi tânjala mugur verde /Atunci maică-ta te vede/Şi resteul coarne moi/Atunci ne-om duce amaândoi/.Pe cărare la fântână/Crescut-au iarba,sulfină/Creşteţi flori şi-nbobociţi/Că mie nu-mi trebuiţi/Măcar creşte-ţi cât îi gardul/Că eu mi-am legat şi capul/Flori,pustia să mă bată/Mă văd cu cârpa legată/.Măicuţă, m-am măritat /Copii m-ampresurat/Că mila de la părinţi/Cu-a-nevoie vreme uiţi/.Plânge-o cu lacrimi fierbinţi/.Iar mila de la bărbat/Ca frunza de păr uscat/Dai la ea să te umbreşti /Şi mai rău te dogoreşti/Că mila de la bărbat/Tot cu pumnii peste cap/Astăzi sunt cu fetele/Mâine cu nevestele.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Acum se scoate zestrea afară ,fiecare obiect pe rândşi după ce se iau de flăcăi le tot bat cu mâinile şi jucând cu ele merg de le pun în carele cu câte patru boi.Plecând carele cu zestre spre casa mirelui,lăutarii nu mai cântă şi se pun dpuă scaune in mijlocul ogrăzii ,pe care se aşează părinţii fetei iar mirii stau în picioare înaintea lor .Cineva bun de memorie rosteşte </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">conocăria</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(oratiunea)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">şi iertăciunile</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">,după care mirii sărută mâna părinţilor şi aceştia pe ei în semn de binecuvântare.un colac se ţine deasupra capului miresei care fiind croit în patru de mai înainte</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> I se fac eformă de rupere şi apoi se aruncă spre cele patru puncte cardinale.Bucăţile se prind de nuntaşi care apucă..În fin epleacă cortegiul nuntal spre biserică în ordinea următoare:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">primii ies din ogradă 2 flăcăi călări împreună cu mirele apoi trăsura cu mireasa şi nuna după care vin cu trăsurile nunul cu lumânările şi ceilalţi nuntaşi...bărbaţi,femei,fete etc.Atăt la jugurile boilor cât şi la urechile cailor tuturor nuntaşilor,se pun basmale brodate cu găurele sau horboţică,altă data erau năframe de in.Pe unde trece nunta ies mai ales băieţi cu cofe pline cu apă de le varsă dinaintea cortegiului şi mirele le dă bacşiş.La biserică nu vin părintii sub pretextul că nu este bine.Când se cântă Isaia dănţuieşte la cunuie,se aruncă cofeturi de unul din flăcăi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Ieşind de la biserică toţi nuntaşii merg spre casa mirelui iar mirele stă alături de mireasă în trăsura care merge în fruntea cortegiului după </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">conăcaşi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Atât seara la </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">vedre</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> precum şi a doua zi la casa miresei şi în drumul spre biserică se dau foarte multe focuri de pistoale.De asemeni şi după cununie şi până noaptea târziu. </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Ajungând cortegiul la casa mirelui în uşă iese mama mirelui cu un prosop frumos şi leagă mirii cu el pe după gât şi-I trage spre ea în casă unde-I aşează pe pet pe o pernă.Acolo primesc hiritisirile sătenilor care vin la nuntă fiind invitaţi de vornicel.Acesta încă de dimineaţă pleacă prin sat cu o ploscă de lemn şi având la băţ o năframă,pleacă prin sat şi pofteşte pe toţi la nuntă precum şi pentru seara la masa mare.Fiecare gospodar când vine la nuntă aduce câte o sticlă cu vin sau o găină ,gâscă sau ce are.Alt vornic este însărcinat cu primirea acestor daruri pe care le închină mai întâi mirilor ,ei mulţumesc plecându-şi capul spre cei care au adus.Toată ziua lăutarii cântă iar fetele şi flăcăii joacă hore,polci de brâu,sârbe etc.precum şi mirii când nu sunt ocupaţi cu ascultarea închnărei darurilor aduse.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">La aducerea de păsări zice:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Ajungă-te voie bună cucoane mire</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">/Şi pe dumneata cucoană mireasă/Colaci de la vecinii domniei voastre /Colaci vor fi:o prepeliţa grasă/Cu penele întoarsă/Să fie domniilor voastre la masă/Poftim primiţi şi cu dragoste mulţumiţi.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Iar dacă se aduce o sticlă cu vin ,zice:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Ajungă-te voie bună etc…</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">………………………………………</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Colaci vor fi:buţi cu vin /Cu doagele de măslin/Cu cercuri de arin/Să vă fie cheful deplin.Poftiţi de primiţi etc….</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Seara se face masa cea mare la care iau parte:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">în capul mesei stau nunul şi nuna,apoi ceilalţi invitaţi.Mirele şi mireasa în acest timp servesc mesenii.înainte nunilor pe masă ard lumânărilede la cununie în timpul mesei.După câteva rânduri de bucate se pun şi fripturile .În timpul acesta se aduce pe masă un talger cu sare în care nunii pun mai întâi un bacşiş apoi pe rând toţi ceilalţi meseni.Vornicul având două pahare pline cu vin pe o tavă,închină mai întâi la nuni şi aceştia gustând din ele merge cu această regulă pe la toţi cei de la masă.Unii pe lângă bani mai fac şi alte daruri ca un decalitru sau mai mulţi de păpuşoi sau grâu,alţii câte o oaie sau juncă.Ba unii care sunt mai bogaţi şi nu au copii dau şi câte un loc de casă sau o bucată de pământ pentru agricultură,însă mai rar.Mireasa prezintează din parte-i pre nuni şi peţitori cu cămeşi şi prosoape de pânză,precum şi pe socri.La unii din ceilalţi meseni le dă prosoape.Acestea se închină pe la fiecare cu regula cuvenită .</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Vornicul zice nunilor:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Ajungă-te voie bună cucoane nune/ Şi pe dumneata cucoană nună/Colaci de la finii domniei voastre /Colaci ce vor să fie :/O corabie încărcătă /Cu multă sumă de marfă/ De la Tarigrad pornită / Şi înaintea dumneavoastră sosită/ În corabie ce este?Pâine de grâu ,smochine,orez,ciobote,cameşi,săpun ./Poftim de primiţi /Cu dragoste multumiţi/Şi pre finii dumneavoastra/Cu bacşiş să-i dăruiţi.!!!</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">La ceilalţi meseni vornicul închină aşa:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">-Buna vreme,buna vreme domnule ………-Ajungă-te voie bună/Cu două pahare de băutură /Vin de la Odobeşti să bei să te veseleşti/Venind pe la Cotnari,să bagi mana-n buzunar /Să scoţi un ban de cei mari/Şi un prosop de in /Să vă ştergeţi guriţele de vin/Poftim deprimiţi /Şi pe tineri cu un bacşiş dăruiţi!!!</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">În tot timpul mesei cele mari lăutarii cântă multe caraghioslâcuri mai ales la adresa socrilor şi a nunilor.A doua zi dimineaţă </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">vornicesa</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> impreună cu alte femei din sat luând o sticlă cu vin roş,pleaca spre casa părinţilor miresei tot chiuind şi jucând pe drum până acolo şi înapoi.Către sară vine nuna şi face </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">legarea miresei</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> când se face şi </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">încropul</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(o petrecere mică,ca la masa cea mare).Acum nu mai sunt tineri deloc ci numai bărbaţi şi femei,care sunt invitaţi.Prin legarea miresei se întelege:</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Ftetele cât stau la părinţi vara umblă cu capul gol având părul impletit frumosşi împodobit cu flori din grădină adeseaori crini galbeni-roşietici.Când este frig umblă îmbrobodite cu un bariz sau tulpan ,înodat sub bărbie.Pe când nevestele se poartă legate la cap cu broboada dată în jurul capului odată sau de două ori şi şi colţurile inodate la o parte de regulă deasupra tâmplei..Peste această legătoare se pune alta ce este legată sub bărbie.chiar şi fete.Însă aşa fel ca să se vadă legătoarea de la frunte,semn că este măritată.Obiceiul este ca legătura primă să fie pusă de nună în timp ce lăutarii cântă din gură cântecul miresei .Acum se pune masa,unde neapărat să fie plăcinte făcute de tânăra nevastă care se pun pe masă în loc de fripturi.Cu ocazia asta iar se fac daruri de la meseni dar numai în bani.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">CALEA PRIMARĂ</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Se numeşte aşa de popor prima vizita ce o fac tinerii căsătoriţi la părinţii nevestei.Alţii o numesc şi calea-mânzului.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">OBICEIURILE LA MOARTE.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Ţinerea lumânrii în mâna celui care-şi dă sufletul este observată cu mare rigurozitate.Corpul răposatului se scaldă şi se îmbracă în haine curate şi aşezându-se pe pat cu capul spre apus ,i se pune în mână de ţine o cruce de ceară pe care se lipeşte de regulă un ban de argint cu care să plătească vămile ca să treacă pe cealaltă lume. Deasupra uşii la casa mortului se pune un şervet sau o basma pentru a se opri acolo sufletul până a treia zi când se inmormântează corpul.Şervetul acesta se ia după scoaterea mortului din casă ,de o persoană ce rămâne în urmă ca să măture casa care de la ieşirea sufletului nu s-a mai măturat deloc.Venind preotul cu ceilalţi slujitori ai bisericii şi scoţându-se cel răposat din casă este pus într-un sicriu de lemn ce are in latura dreaptă şi în stânga una fiecare în formă triunghiulară ,spre ai servi de fereşti la casa sa de veci.Sicriul se trece mai întâi peste un levicer ce are pe el o pernă ,un colăcel şi o lumânare care se dau de pomană.Apoi se pune pe </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">năsălii </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> sau într-un car.După aceasta ,soţia celui răposat sau una dintre rude aşterne la poarta ogrăzii un servet sau o pânzătură ca de 1-2 metru,peste acre pune un colăcel ,o lumânareşi un gologan şi trecându-se cu mortul pe deasupra ,se dau de pomană la un sărac.Această pânză se numeşte </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">pod</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> şi aşa nişte poduri se dau în număr de nouă pe la diferite răspântii mai ales pe la podurile ce se întâmpină in cale spre biserică,pe unde şi preotul fac ecâte o rugăciune pentru sufletul răposatului.La moartea unui bărbat sau femei în vârstă când se dau asemenea poduri ,pe lângă rugăciunea pentru sufletul mortului ,se mai citeşte şi câte o pericopă din Evanghelie ,relativă la învierea morţilor.Oamenii zic că de aceea se dau aceste poduri spre a trece sufletul cu uşurinţă peste puntea iadului la rai şi a plăti cu banii ce se pun pe ele ,ămile ce se întâmpină în cale</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">La cei mai avuţi când se scoate mortul din ogradă i se mai dă de pomană şi câte o vacă sau câte o oaie.Nu numai acasă dar şi în drm spre biserică sau cimitir mortul este însoţit de bocetele celor din familie ,ce nu sunt numai nişte simple ţipete ci şi pronunţate cu cuvinte ocazionale.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Când cel răposat este tânăr i se mai tocmesc şi lăutari .Iar dacă este flăcău sau fată mare se trage cu pistoalele pe drum închipuind nunta sa pentru a i se face o mireasă sau un mire dintr-o lumânare împodobitîâă cu beteală.Cu ocaziunea inmormântării celor răposaţi se mai fac şi 9 colaci mai mari numiţi </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">pomene</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">,ce au forma de 8 sau S ,precum şi alţii 9 mai mici în formă rotundă .Şi o colivă de grâu.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">După prohodirea din biserică ,mortul este dus la groapă şi pogorându-se în groapă i se dă de pomană pe deasupra două găini .Mai făcându-se oarecare rugăciuni de către preot se pune capacul peste sicriu şi începe a se arnca tărâna de gropniceri.Unii din asistenţi aruncă câte o mână de ţărână în groapă ,alţii s efreacă cu ea pe mâini ,spunând ca face asta spre a nu visa pe cel mort.Dacă mortul este în vârstă ,preotul când pleacă de la groapă dă sfat oamenilor ca să facă câte 6-12 metanii pentru iertarea păcatelor lui Apoi se pune la casa răposatului o masa-pomană la care ia parte pe lângă alţi săteni şi preopul cu servitorii bisericii.Asemenea mese se mai pun şi la 3 yzile dipă înmormântare ,la 9 ,20şi 40 de zile ,când purtându-i-se prescurile i se rădică Panaghia.Unii mai fac mese din acestea la 6 luni şi la 12 luni după înmormântare.La 7 ani se dezgroapă rămăşiţele celui răposat ,se spală oasele cu vin după care oasele se pun într-un coşuleţ de pânză ,făcându-se rugăciunile cuvenite în biserică ,sun tpuse iarăşi în groapa de mai înainte.Există o credinţă că acela care s-a jurat vre-o dată în viaţa sa în mod nedrept sau a omorât ori a furat ceva,etc.. şi nu a spus la duhovnic,--trupul lui nu mai putrezeşte în pământ ci rămâne afurisit ,cum se zice în limba poporului .Încât dezgroparea se fac emai mult spre a se vedea dacă trupul a putreit .În tot cazul i se fac rugăciuni şi se îngroapă din nou ,dezgropându-se iarăşi de către unii ,după un timp oarecare ,în caz că nu ar fi fost putred.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">DIVERSELE CREDINŢE ŞI OBICEIURI.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">1</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Sărbătorile superstiţioase.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Din acestea se mai ţin de oameni şi mai ales de babe.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">a).joile după Paşte până la Duminica mare </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">b.)ilie Pălie</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">c)Pintilie călătorul </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">d.)Filipii.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">e.)Oarbele-Şchioapele .</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">f.)Rusaliile.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">g)Mezul-Păreţii </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(paresisimilor)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">h)Sâmbăta Ursului.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">i)Foca.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">2)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Focul viu </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">(focul nou)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">—După cum spun bătrânii inainte se făcea în Bogdana la Joia Mare foc viu sau nou.Se intr-uneau 3-4 perechi de veri-primari şi luau un lemn uscat de alun îl frecau unul de altul ,rânduindu-se câte doi până se aprindea .Cu aceste lemne aprinse se făcea foc din care mai luau şi alţi oameni din sat dacă nu se mai făcea şi la alte case,cu acestea se aprindeau focuri prin ogrăzi ,sub cuvânt că ei sunt feriţi de multe rele şi mai ales vitele de boli.Astăzi nu se mai face.De asemenea se mai spune că şi ţiganii ce erau aşezaţi prin sat ,aţâţau foc cu găteje prin ogrăzi la Joia-Mare,ba şi pe la morminte la biserică.,pentru a veni sufletele să se încălzească şi moldovenii râdeau zicând că cum se poate să se încălzească sufletele.!!!</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">3)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">Calendarul sătenilor.—Când huieşte stejarul cel mare şi bătrân din dealul Gâdesei si mai grohăiesc şi porcii făcându-şi culcuş,Oamenii zic că se strică vremea.Iar când huieşte dealul Taberei partea de la jumătatea acestui deal spre nord---atunci este a moloşag sau vreme bună.Gâştele şi mai ales raţele bătând din aripi şi ciugulindu-se cu ciocul ,înseamnă vreme de ploaie. </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic;">4)Petrecerile.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">—Atât la Crăciun,anul-nou,Paşte şi oarecare Duminici şi sărbători de peste an ,flăcăii fac hore unde vin feteel cu părinţii lor .Înspre ziua anului –nou nu numai băieţii umblă pe la case cu plugul</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(uratul sau aratul)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> dar şi flăcăii care indeplinesc numai o formă de urat .Ei intră în casă, unul având o cârceie şi dând buna-sara,invită pe săteni la hora de a doua zi să vină impreună cu fetele.Cu această ocaziune li se dă câte un colac mare ,alţii şi bani.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">La paşte flăcăii iar se îngrijesc de lăutari precum şi scrânciobe pentr ca sătenii şi fetele lor să se veselească.În lunea Paştelor </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(a doua zi de paste)</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> Flăcăii umblă cu lăutarii până aproape de amiază pe la casele locuitorilor unde joacă şi capătă câte un cozonac sau pască şi ouă roşii.Umblarea aceasta se cheamă </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">vălăret.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Cu ocaziunea aceasta invită pre oameni la petrecerile pregătite de dânşii.Asemenea jocuri şi scrâncioabe se ţin în toate Duminicile şi sărbătorile până la Duminica-mare.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Alte petreceri se mai fac la ziua numelui ,la naştere(cumetria)şi la nuntă,cum am mai arătat.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">Oamenii mai au ocaziuni d epetreceri ,cele două iarmaroace </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;">(bâlciuri)de la 20 iulie ,la potică şi la 6 August în Similişoara,despre care s-a vorbit în urmă,în capitolul intitulat Comerţul.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt; font-style: italic; text-decoration: underline;">SCRISĂ DE EPISCOPUL ANTONOVICI . BUCUREŞTI 28 DECEBBRIE 1887.</span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"> </span><span style="color: red; font-family: "calibri"; font-size: 12 0000pt;"></span></div>
</div>
lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-74952672240338678562013-08-28T19:06:00.002+03:002013-08-31T21:14:19.598+03:00lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-12507084592623136072012-09-05T16:47:00.003+03:002012-09-05T16:47:58.089+03:00 <span class="status_txt">PRIETEN DEVOTAT</span><br />
<span class="status_txt">---------------------- </span><br />
<span class="status_txt"> Când Dumnezeu mi-a dat un bun amic,</span><br />
<span class="status_txt"> M-am bucurat că El mi l-a ales </span><br />
<span class="status_txt">Să-l preţuiesc, iubirea îmi dă ghes,</span><br />
<span class="status_txt">Şi nu i-aş face-un rău, oricât de mic</span><br />
<span class="status_txt"> Dar consternat am fost şi nu un pic,</span><br />
<span class="status_txt"> Când constatând, din ce în ce mai des, </span><br />
<span class="status_txt">Cum suferă cumplit de-al meu succes,</span><br />
<span class="status_txt">Vreau totuşi gestul său să mi-l explic.</span><br />
<span class="status_txt"> Că-i pizmă, eu cu gândul nu mă-mpac,</span><br />
<span class="status_txt"> Ci la duşmani cred, le-a făcut pe plac</span><br />
<span class="status_txt"> În explicaţii nu ţin să insist,</span><br />
<span class="status_txt"> Că-n viaţă drumul este foarte greu.</span><br />
<span class="status_txt"> Privesc amicul, văd că-i foarte trist </span><br />
<span class="status_txt">Şi-amarnic sufăr de succesul meu.</span><br />
<span class="status_txt"> de Dan Căpruciu</span>lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-69730286712238723172012-09-05T16:41:00.000+03:002012-09-05T16:41:09.103+03:00.... INIMA MEA NEBUNA :)<br />
<br />
<br />
Ce faci inimã cu mine , mã omori încet, încet ?<br />
Când iubesc si eu mai bine , nu stii sã tii un secret !<br />
Spui la toti în gura mare cã iubesc pe cineva<br />
Si îmi vine câteodatã sã te-alung dac-as putea<br />
<br />
Ia mai lasã-mã în pace, m-ai înnebunit de tot !<br />
Sã nu crezi ca n-am putere din piept astãzi sã te scot …<br />
Si sã vãd atunci drãgutã , încotro ai sã te duci ?<br />
Nimeni nu-ti va mai permite altã cale sã apuci<br />
<br />
Multã vremea-i fost stãpânã peste tot ce am iubit<br />
Si-ai condus în galaxia unui suflet rãtãcit<br />
Crezi cã ai sã poti vreodatã sã mã faci ca sã te iert ?<br />
N-am rãmas decât o umbrã si cu mine mã tot cert …<br />
<br />
Taci tu , inimã nebunã ! Nu striga cã nu mai poti !<br />
Nu te las acum nici moartã din iubire sã mã scoti !<br />
Te-am iertat prea multã vreme, dar acum n-am s-o mai fac<br />
Voi iubi pânã la capãt chiar de nu-ti va fi pe plac !<br />
<br />
Si sã nu încerci vreo clipã sã îmi stai cumva în drum<br />
C-ai sã arzi ca o fãclie preschimbându-te în scrum !<br />
Am sã-mi umplu cu iubire sufletu-mi lipsit de soare ,<br />
Nu-mi vei mai conduce viata , inimã înselãtoare !...<br />
( Mariana Eftimie Kabbout )lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-27385112720484158662012-09-05T16:40:00.005+03:002013-08-10T08:51:07.175+03:00Doar EU, in valul toamnei, notez mereu,frunza ce-mi pica...si pica....si pica ....in fiecare septembrie....una ....cate una .....FRUNZA MEA.....din toamna vietii.....si din toamna mea ....cea varateca ....lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-89366358228963614572012-09-05T16:40:00.004+03:002012-09-05T16:40:51.824+03:00Doar EU, in valul toamnei, notez mereu,frunza ce-mi pica...si pica....si pica ....in fiecare septembrie....una ....cate una .....FRUNZA MEA.....din toamna vietii.....si din toamna mea ....cea varateca ....lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-81752947151232542832012-09-05T16:40:00.003+03:002012-09-05T16:40:42.774+03:00 - RONDELUL AMINTIRII<br />
de G.G.URSU<br />
<br />
-Au înflorit salcâmii la Bârlad,<br />
Orasul e-o legenda de ninsoare<br />
Voi tineri,prindeti clipa sa nu zboare.<br />
Cât florile pe caldarâm nu cad.<br />
<br />
Am fost si eu ca voi,nutrind rasad<br />
Sa pot rodi în vremea calatoare,<br />
Au înflorit salcâmii la Bârlad<br />
Orasul e-o legenda de ninsoare.<br />
<br />
Ci astazi,în amurg de desfatare,<br />
Sa ma cufund,cum flacarile-mi scad,<br />
În amintire,ca-ntr-un dulce vad<br />
Suava ei tortura ma doboare...<br />
<br />
Au înflorit salcâmii la Bârlad.lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-16385764441007510992012-09-05T16:40:00.002+03:002012-09-05T16:40:34.221+03:00Toamna<br />
---------<br />
-E toamnã, e fosnet, e somn...<br />
Copacii, pe stradã, ofteazã;<br />
E tuse, e plânset, e gol...<br />
Si-i frig, si bureazã.<br />
<br />
Amantii, mai bolnavi, mai tristi,<br />
Pe drumuri fac gesturi ciudate -<br />
Iar frunze, de vesnicul somn,<br />
Cad grele, udate.<br />
<br />
Eu stau, si mã duc, si mã-ntorc,<br />
Si-amantii profund mã-ntristeazã -<br />
Îmi vine sã râd fãrã sens,<br />
Si-i frig, si bureazã.<br />
cu drag Gheorghiţă<br />
03 sept 2012lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-30718755837811093202012-09-05T16:40:00.001+03:002012-09-05T16:40:19.022+03:00Doar EU, in valul toamnei, notez mereu,frunza ce-mi pica...si pica....si pica ....in fiecare septembrie....una ....cate una .....FRUNZA MEA.....din toamna vietii.....si din toamna mea ....cea varateca ....lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-48325022860019904022012-09-05T16:20:00.005+03:002012-09-05T16:20:47.619+03:00DOAR FEMEIA POATE FI<br />---------------------------------------------<br />Mai reginaădecât floarea, <br />Mai regină decât floarea,<br />Mai adâncă decât marea <br />Doar femeia poate fi.<br />
<br />
Mai înaltă ca destinul,<br />Doar femeia poate fi. <br />Mai amară ca pelinul, <br />Doar femeia poate fi. <br /><br />Mai frumoasă decât viaţa, <br />Doar femeia poate fi. <br />Mai deşteapta ca povaţa, <br />Doar femeia poate fi. <br /><br />Mai cuminte ca poemul, <br />Doar femeia poate fi. <br />Mai cumplită ca blestemul,<br /> Doar femeia poate fi. <br /><br />Mai aproape decât dorul, <br />Doar femeia poate fi. <br />Mai de şoaptă ca izvorul,<br /> Doar femeia poate fi.<br /><br />
Mai de-april ca primăvara,<br /> Doar femeia poate fi.<br />
Şi mai dulce ca vioara,<br /> Doar femeia poate fi.<br /><br />Mai de taină ca misterul,<br /> Doar femeia poate fi. <br />Si mai tare decât fierul, <br />Doar femeia poate fi. <br /><br />Mai bărbată ca bărbatul,<br /> Doar femeia poate fi.<br /> Mai amară ca oftatul,<br /> Doar femeia poate fi.<br /><br /> Mai frumoasă decât Zeia,<br /> Doar femeia poate fi.<br />
Şi mai vie ca scânteia<br /> Doar femeia poate fi.<br /><br /> Mai fierbinte ca Sahara,<br /> Doar femeia poate fi.<br />
Şi mai dulce ca vioara,<br /> Doar femeia poate fi.<br /><br />Mai inaltĂ ca povaţa,<br />
Şi mai scumpă decât viata.<br /> Doar femeia poate fi.... <br />poezie de Dumitru Matcovschi<br />05 sept 2012lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-12191218670533463502012-05-13T20:52:00.001+03:002012-05-13T20:52:18.616+03:00CINE DA,LUI ISI DA...<br />
-------------------------<br />
Langa un satuc de munte,in hatisuri nepatrunse,<br />
Un batran ,adus de spate,un bordei mic isi facuse<br />
Sub un fag cu umbra deasa,din pamant si din nuiele,<br />
Petrecand in saracie,intre flori si pasarele.<br />
Far'de nici-o mangaiere,far'de nici un ajutor,<br />
Rezemat in doua carje,sprijinea al sau picior.<br />
Chinuit asa sarmanul,isi ducea al vietii fir,<br />
Pana cand l-o duce lumea din bordei,la cimitir.<br />
<br />
Uneori,pleca batranul catre satu-n sarbatoare,<br />
Garbovit cu tolba-n spate,sa cerseasca de mancare.<br />
Aratandu-si trist durerea prin zicala lui de pace:<br />
''Cine da,lui isi da,tata,cine face,lui isi face"!!!<br />
<br />
Il stia demult tot satul si,la orice sarbatoare,<br />
Cei cu inima miloasa ii da-n tolba de mancare.<br />
El,atunci,cu voce slaba,multumea,zicand cu pace:<br />
"Cine da,lui isi da,tata,cine face,lui isi face"!!!<br />
<br />
Ani in sir trecu de-a randul,multi din vremea lui murira,<br />
Insa pe el indurarea Domnului il sprijinira.<br />
Si din cand in cand batranul catre sat pleca,sarmanul,<br />
Far-asi mai schimba cojocul,carja,tolba si sumanul.<br />
<br />
Inaintea lui satenii ii ieseau cu darul lor,<br />
Ori decate ori batranul le cerea un ajutor.<br />
Dupa ce isi lua darul,tuturor zicea cu pace:<br />
"Cine da,lui isi da,tata,cine face,lui isi face"!!!<br />
<br />
De-al batranului des strigat,deranjata,mult se pare,<br />
Intr-o zi o gospodina,doamna cu un nume mare,<br />
Vru s-aduca la tacere glasul astui cersetor,<br />
Ce batea de multa vreme pe la poarta tuturor.<br />
<br />
Repede facu o paine din faina cea mai alba,<br />
Plamadita cu otrava,si la copt a pus-o-n graba.<br />
Cum ii dete-aceasta paine,zise-n inima ei moarta:<br />
-De acuma,stiu eu bine,ca n-o sa mai vii la poarta!<br />
<br />
Cersetorul primi darul,il privi cu bucurie,<br />
Dar frumoasa fiind painea,se gandeste s-o mai tie.<br />
Si-i repeta si stapanei vorba lui,cu multa pace:<br />
"Cine da,lui isi da,tata,cine face,lui isi face"!<br />
<br />
Dupa ce colinda satul,se intoarce la bordei<br />
Si obosit,se odihneste pe un scaunel de tei.<br />
Dar nu se-odihneste bine,ca se-arata pe carare,<br />
Un fecior voinic si-un caine,venind de la vanatoare,<br />
Obosit si mort de foame,si uitand ca-i de neam mare,<br />
Cand sosira la coliba,tanarul cu voce tare,<br />
Nemancat de-o zi intreaga,striga-n culmea disperarii:<br />
Mosule,de nu te superi,n-ai ceva de-ale mancarii?<br />
Ca tot ratacesc de-aseara prin zavoi,cu al meu caine,<br />
Si nu am gustat nimica,nici macar un colt de paine.<br />
Stiu ca uneori,pe cale,oamenii,cu multa mila,<br />
Iti mai pun ceva in tolba,ba si cei ce-o fac in sila.<br />
<br />
Cum sa nu?raspunde dansul,chiar acum am fost in sat,<br />
Si chiar mama dumitale painea asta,ea mi-a dat.<br />
Ia-o toata si-o mananca;potoleste-ti foamea-n pace;<br />
"Cine da,lui isi da,tata,cine face,lui isi face"!!!<br />
<br />
Dupa ce mancara painea,multumindu-i a plecat<br />
Spre casuta boiereasca,ce sclipea la ei in sat.<br />
Ajungand acasa fiul,maica-sa-l imbratiseaza,<br />
Dar deodata rau ii vine si la fata se-ntristeaza.<br />
<br />
-Ce-i cu tine?Mama-ntreaba,spune iute ce-ai mancat?<br />
Insa el cu vocea slaba,ii raspunde inecat:<br />
Doar atat mancat-am maica,paine alba si frumoasa<br />
Ce mi-a dat-o cersetorul,ce-a trecut pe-aici pe-acasa!<br />
<br />
Un fior de groaza mare,mamei,inima-i cuprinde,<br />
Care-si vede fiul dulce,cum,murind,pe pat se-ntinde.<br />
Tipa,urla de durere,constiinta nu-i da pace,<br />
Vrea sa-l scoale iar la viata,dar nimic nu poate face.<br />
In durere-si vede fapta cea marsava si debila<br />
Si isi ia acum rasplata pentru gestul fara mila.<br />
In urechi ii suna glasul mosului,trecand in pace:<br />
"CINE DA,LUI ISI DA,TATA,CINE FACE,LUI ISI FACE"!!!<br />
<br />lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-41452428927155683162012-03-08T16:20:00.000+02:002012-03-08T16:39:12.170+02:00BALADA UNEI MASINI NOI LA FEPA --------------------------------------------------------In luna Mai 1979---------------------------Am plecat in Bucuresti dupa masina nouaDe dimineata de la ora douaAm ajuns in Bucuresti la ora noua.Dupa o lunga asteptareVeselindu-ne fiecareEu,Matei si CiocarlanNe faceam cu totii planSa ne luam ce doream.Dupa scurta chibzuialaSi facu-ram socotealaCa sa dam de fiecareCate-o suma oarecareSi s-o dam la cinevaCa pe loc ne tot tinea.Si am stat cu mintea treazaPan'la trei dupa amiazaCand in parc noi am intratMasinile le-am luat.Uitandu-ne pe-ndeleteEu si Ciocarlan am luat culoare ,,verde"Spre deosebirea noastraMatei a luat ,,albastra"De atata asteptatAm uitat ca n-am mancatAm plecat din BucurestiSpre autostrada PitestiPe autostrada,frate,Mergea totul doar pe roateInsa timpul tot treceaSi foamea ne ajungea.Din Pitesti cu toti am spusSa mergem pe Arges in susCa era la jumatate anulSi sa vedem lacul Vidraru.Tot mergand asa prin muntiA mai vazut si un ursCe mergea langa masinaFara nici un pic de jenaCand lacul s-a terminatDe cabana Cumpana am datSi indata am intrat Si masinile-am parcat.Intrand in localOspatarul invitamDe mancare comandamLa inceput de gustareSa ne dea o votca mareIntreband ce fel de vinAm putea sa ne servimEl aduce-un kilogramCu vin specific-local !!! Nu ne place am zis noiAltaceva nu serviti,voi?Da raspunde el:spumos24 rugam frumos.Si friptura de purcelSe face la gratarel5 duble am comandatSi indata a plecatRepede-n bucatarieSa predea la cine stieComanda noastra ce-o primiseSi-a venit precum se du-se.In maini cu doua naveteDe spumos,si pe-ndeleteIncepu-ram sa servimSetea sa ne-o potolimCu spumos si ci sifonCa nu ne venea deloc somn.Cand priptura a venitStomacul ne-am potolitFoame nu ne mai eraDar canta si muzica.Un Liceu dintr-un orasCu fete si baietasiVenti la acea cabanaLa distractie si pilealaCa scoala au terminatCu tot cu bacalaureatUrnad ca pe viitorSa mearga fiecare-n drumul lor. Dupa ce ne-am incalzitPofta de joc ne-a venitCa orchestra tot cantaIara noua ne placeaSi in hora am intratEu si Matei am dansatCa elevii nu stiauSi-n legea lor dansau.Unu-ncolo,altu-ncoaceNu se pricepeau si ,,pace"Ca cel cu acordeonulNu le prea tinea isonul. Si vazand noi ca nu-i bineSa jucam cu oarecineNe-am retras la masa noastraCe era langa fereastraSi-ncepuram a cantaCat ne tinea guraCel mai mult Hora UniriiC-o stiau toti musafiriiToti cantam in gura mareCand s-a nascut fiecareSi cat numeri pan'la optSa se bea paharul totLanga noi s-au asezatpaharele le-am amestecatCa era rost de bautFindca era de-acum platit. Cand spumosu-am terminatSi altul am comandatOspatarul infuriatLocalul a incuiat ca timul era inaintat.Si vazand ca el nu vreaSpumos ca sa ne mai deaNe-am dus la subsol mai josSi sa ne mai dea spumos Ma duc eu si bat la usaIncuiata nu eraDinauntru-aud o vorbaNu da drumul,nu,nu da.Vazand eu ca nu da drumulRoata ochii mi-i facuiAm vazut cum sta spumosulAlaturi pe capataiI-au in brate patru sticleMa duc cu ele la masaCeilalti sar,vin sa se uiteZicand sa le luam acasa. De atata bautura,Foame iar ni s-a facutDar nu mai era friptura si carnati ni s-a prajitMaximoiu e pe faza,cu inca vreo patru sticleDar nici Matei nu se lasaImediat il urmeaza<br />Ora-i patru dimineata,noi inca nu ne-am culcatCocarlanu disparuse si dupa el am plecat.L-am gasit,umbla-n chilotidupa fete pe la coltSi spunand ca tare-ar vrea sa danseze cu una.In sfarsit...toti ne-am culcat,dimineata ne-am sculatMotoarele le-am pornit si spre casa am pornit. Seful Ursu cu dacia Matei cu masina sa Ciocarlan e tot la fel Numai eu,mai mititel M-am rugat de Maximoiu ca, sa mearga cu masina meaCa sa pot admira MARELE TRANSFAGARASAN. Cand am plecat din parcaretoti eram cu capul mareSi de-atata bautura toti aveam amar in guraInsa ...vai ce ghinion,cand la sosea am ajunsAm intalnit militian tocmai cand nu ne gandeam.Frica noastra n-a fost mica,cand cu el ne-am intalnitDar era-n misiune parca si pe noi nu ne-a oprit.Am fugit cu viteza mare,pana-am ajuns la tunelCare era in lucrare si-l pazea un batranel.Vine-atuncia Ciocarlan,cu-o sticla de-un kilogramEl omului sticla i-a dat,ne-a lasat de am plecat<br />Din tunel cand am iesit,noi iarasi ne-am opritPentru a manca ceva ca foamea ne ajungea.Acolo alta cabana,Stiu ca Balea se cheamaAm mancat trei oua-n graba,altaceva n-aveau in lada.Coborand Transfagarasanul multe curbe-am numaratZucand:nu v-a trece anul cand de-aicea am plecatSi-napoi a voi intoarce inca-odata sa-l mai vadDar n-am avut ce mai face c-a venit mare prapad<br />Nici trei luni nu am lucrat,pe masina mult doritaCa masina am stocat si pe tractor m-am angajat. Si de-atunci din '79 Cand luai masina noua Eu intr-una am oftat Dar nimic n-am castigat Ca in fiecare an I-mi faceam cate un plan De tractor sa nu ma las Sa nu dau de alt necaz.august 1986**************lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-27822706510922949652011-12-04T14:56:00.003+02:002011-12-04T15:08:50.110+02:00Sfantul meu TATATATĂ,GREU AI SUFERIT<br />---------------------------<br />Tată,greu ai suferit,<br />Cât prin lume ai muncit<br />Prin străini te-ai dus departe<br />Sa avem tată,de toate<br />Pâinea sa nu ne lipsească<br />Să avem de toate-n casă.<br /><br />De ţi-a fost foame sau frig<br />Nimănui n-ai spus nimic<br />Ai trudit prin frig şi ploi<br />Ostenind doar pentru noi<br />Să avem ce îmbrăca<br />Şi la masă ce mânca.<br /><br />Ne rugăm la Dumnezeu<br />Să te ferească de rău<br />Doar tu ştii cât ai oftat<br />Poate flămând te-ai culcat<br />Câte lacrimi ai vărsat<br />Nimeni nu te-a mângâiat.<br /><br />Seara când noi ne culcam<br />De dorul tău te visam<br />Cum în braţe ne luai<br />Pe obraji ne sărutai<br />Ne strângeai la piept cu dor<br />Noapte bună puisor.<br /><br />Te-aşteptăm să vii acasă<br />Să fim cu toţii la masă<br />Să nu pleci şi să rămâi<br />Lângă copilaşii tăi<br />Sărut mâna tată scump<br />Pentru noi câte-am făcut.<br /><br />Nici un lucru nu-i în lume<br />Mai de preţ ca un părinte<br />Doar ei ştiu a suferi<br />Pentru dragii lor copii<br />Să-i cinstim şi să-i iubim<br />Cât în viată-i mai avem.<br />30 nov 2011lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-76571763931967277952011-11-30T14:59:00.003+02:002011-11-30T15:39:25.085+02:00DE CE PLÂNGI MAMĂ-De ce plângi,o scumpă mamă,de ce plângi mereu?<br />În genunchi în miez de noapte lângă patul tău,<br />Ştiu că plângi azi pentru mine,pentru fiul tău<br />C-am plecat mamă de-acasă fără Dumnezeu.<br /><br />Î-mi aduc mereu aminte de cântecul tău<br />Pe braţe mă legănai şi mă alinai<br />La lumina unei lămpi mamă mă vegheai<br />Nopţile în rugăciuni ţi le petreceai.<br /><br />Acum m-am întors acasă dar nu te-am găsit<br />Căci de dorul meu o mamă demult ai murit<br />Azi locul gol a rămas unde te-ai rugat<br />Poarta e largă-deschisă cum m-ai aşteptat.<br /><br />Plâng acum şi-mi cer iertare la mormântul tău<br />Vreau să merg o scumpă mamă azi pe drumul tău<br />Vino azi Îisuse dragă în inima mea<br />În ceruri o scumpă mama ne vom revedea.<br />30 nov.2011.Bârlad.lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-41279339509027909342011-08-11T21:21:00.002+03:002011-08-11T21:30:18.130+03:0006 aug 201106 aug.2011
<br />
<br />Pe valea Gavanului
<br />In dreptul stejarlui
<br />Merg trist si cu ganduri multe
<br />La vremuri de mult trecute.
<br />
<br />Ce frumos era odata,
<br />Cand Gavanul era plin
<br />Cand sate-nconjurate,
<br />Intrau ca intr-o cetate.
<br />
<br />Caci cetate se numeste
<br />Cand e ziua satului
<br />Fiii sai din toata lumea
<br />Veneau sa-si vada tata si mama.
<br />
<br />Azi tristetea e stapana
<br />Peste ziua satului
<br />Nu mai este:Mama,Tata,
<br />Veselie ca altata data.
<br />06 aug.2011
<br />lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-76305055132711003322011-07-23T17:50:00.004+03:002011-07-23T21:58:50.595+03:00IUBINDU-NE CA DOUA FRUCTE COAPTE<br />Cred iubita mea ca ne-ar trebui o livada<br />Cu flori de catifea si de zapada<br />Ca buzele tale dulci<br />In care vreau sarutul sa mi-l culci.<br /><br />Si sa zburam ca fluturii de noapte<br />Iubindu-ne ca doua fructe coapte<br />Care asteapta sa le vina clipa<br />In care zborul sprijina aripa<br /><br />Si pot si ele sa se odihneasca<br />In livada ta IMPARATEASCA<br />Iubita mea esti un izvor de dor<br />Care ma-mbata doar cu apa vie<br />Si-n unda lui m-as scufunda sa mor.<br />De John Laeliuslei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-90693021882901824072011-07-03T23:26:00.004+03:002011-07-23T22:02:08.714+03:00NIMENI, NIMENI,NIMENI....NIMENI, NIMENI,NIMENI...<br /><strong>-------------------------------------</strong><br /><strong>Din strãini când viu acasã</strong><br />Cu inima de dor arsã<br />Poarta nimeni nu-mi deschide<br />Si-n brate nu mã cuprinde<br /><br />Sub a lãmpii slaba razã<br />Nimenea nu-mi mai asazã<br />Strachina pe masã plinã<br />Sã-mi fie mie de cinã!!!!<br /><br />Mângâieri si vorbe bune<br />Nu are cine îmi spune<br />MAMA,TATA multe-ar face<br />Dar nu se mai pot întoarce,<br /><br />S-au dus!Poate prea degrabã<br />Dupa o viata întreaga,<br />Ce-au clãdit se risipeste<br />Inima-n mine jeleste.<br /><br />Doamne!!Dã-le tu lumina<br />Te rog nu le lua hodina<br />Ca duc prea grele pãcate<br />Pentru noi si dupã moarte<br /><br />Ca frati de-o mama si-un tata<br />Îi vezi mereu cum se ceartã<br />Au bãut acelasi lapte<br />Si sora si frate ..............<br /><br />Fratilor de-acelasi sânge<br />Parcã aud mama cum plânge<br />Si pe tata cum suspinã<br />Când ne azvarlim cu tinã,<br /><br />Cãsuta cu usi bãtrâne<br />Gata e sã se dãrâme<br />Parcã stau cu toti la pândã<br />Si-ograda sã o vândã<br /><br />Din strãini când viu acasã<br />Sunt cu inimioara arsã<br />Nici cismeaua de la poartã<br />N-are apa ca altãdatã<br />Mitrita Cretu-11 oct 2009<br />-----------------------lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-68101753973568451122011-06-26T15:05:00.003+03:002011-10-17T16:47:44.601+03:00-Scrisoare către sora mea-oct.2008<br /><strong>-------------------------------------</strong><br />- Lacrimi,lacrimi,lacrimi,Curg fără-ncetare,<br />Că am plecat din Găvan cu mare supărare!!<br />Dar mama nu mai este,ca să mă petreacă,aproape de Vasluianu.<br />Iarba-i mare prin ogradă,via şi-a scuturat frunza,<br />Iar eu tăind ciocanii,plângeam,mă ustura buza<br />Că mama nu mai este să mă certe:<br />Odihneşte-te baiete!<br />Ascult la radio,părintele Marcus duios cânta<br />Şi frumos sper că şi pentru MAMA de-acolo din cer<br />În grija lui Hristos,să-i fie cald în casă!!<br />Mă doare inima şi sufăr deosebit de tare ca mama nu mai este<br />Ca să vă dea de veste-n sat<br />C-a venit al ei băiat<br />Şi de cosit s-a apucat!!!<br />------------------------------------<br />Stăteam la masă sub nucul din grădină<br />Când la poartă cineva bate...<br />Şi pe MAMA noastră o striga medicul veterinar<br />Să-i facă mămăliga.<br />Că ia mai făcut o dată<br />Şi n-o uită viata toată.<br />Iar îmi aduc aminte şi iar sufăr în tăcere<br />Că MAMA nu mai este să-i faca pe plăcere<br />Să-i prăjească pui şi să-i dea must<br />Apoi să plece liber pe drum spre Goreşti în sus!!<br />Târziu la ora paisprezece eu mi-am strâns tot bagajul<br />Poate nu mă crezi şi -ţi povestesc necazul<br />Că mă prefac în mine să dau doar impresie,<br />Da la plecare când inima-mi bătea ,<br />Priveam în curtea noastră şi MAMA nu era!<br />Să crezi că viaţa-mi e-o povară<br />După un an petrecut la noi la tară<br />Plecând spre casa noastră unde am garajul<br />S-ajung cu voie bună<br />Să stau în casa mea gândind la MAMA dragă,<br />Plângând de dor de ea!!<br />Să ne facă din mână ,să-l cheme pe tata<br />Să-l plimbe cu maşina până la a lor bucată<br />De pământ care era singurile lor averi<br />Trudindu-şi tinereţea muncind pe la boieri!!!.<br />26 oct.2008 Gh.Epure.lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-7051153048633102862011-06-25T16:38:00.003+03:002011-06-25T17:20:03.642+03:00-ÎNSURATOAREA MEA!-01-nov-1971<br /><strong><em>------------------------------------------------</em></strong><br />Zi de toamnă,zi plăcută/Voiam să merg la nuntă<br />Cu baietii toţi din sat/La Bogdana am plecat.<br />La nuntă în Arşiţa/Am plecat cu Rodica<br />La nunta lui Mihai Luca/Am ajuns cu toată gaşca!<br /><br />Toată ziua am dansat/Cu toţi băieţii din sat<br />Până când s-a înnoptat /Şi acasă am plecat.<br />Am trecut un deal şi-un şes/La casa ei din Verdeş<br />Căci acolo locuia/Mândruţa mea RODICA.<br /><br />Dar odată cu-nserarea/A venit si supărarea<br />Că ploua aşa de tare/Că nu-mi ardea de plecare<br />Mama ei era miloasă/M-a invitat în a ei casă<br />De mâncare ne-a servit/Şi ne-a trimis la dormit.<br /><br />Însă eu somn nu aveam/Şi acasă mă gândeam<br />Cum să fac s-o amăgesc/Pe Rodica s-o răpesc<br />Şi îndată când i-am spus/A sărit îndată-n sus<br />Şi că este de acord/Chiar de-afară era glod..<br /><br />Ora 24.00 a sosit/Spre casa mea am pornit<br />Şi două ore am umblat /Pâna-acasă am intrat<br />MAMA ŞI TATA NE-AU AŞTEPTAT/ ŞI PE VECI NE-AU BINECUVANTAT!!!<br /><br />----sfârşit-----<br />-------------------------------------------------------------------<br />SORIN ÎN TABĂRĂ<br />--------------------------<br />Când de-acasă ai plecat/Viaţa tu ne-ai întristat<br />Tot gândindu-ne la tine/Cum pleci singurel în lume!<br />Tot noi ne-am făcut curaj/Gândind la kilometraj<br />Că nu este aşa departe/Peste munţi şi peste ape<br /><br />Este în Moldova noastră/Parcă-o vezi de la ferestră<br />VATRA DORNEI,mândră stea/Pe harta-n ROMANIA!!<br />Pe lume cand ai sosit/Viata tu ne-ai veselit<br />Tu copil finuţ şi drag/Ai venit la noi în prag.<br /><br />Şi cu drag noi te-am crescut/Zi şi noapte n-am dormit<br />Pentru a te creşte mare /Şi să spun la fiecare:<br />ĂSTA E COPILUL MEU/CARE L-AM CRESCUT CU GREU<br />----sfârşit-----lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-55316810264286482222011-06-24T21:52:00.003+03:002011-06-25T10:57:23.890+03:00MI-E DOR<div>Mi-e dor de tine,mamă?,/ Cea care mi-ai dat viată?,</div><br />
<br /><div>Amurguri se destramă, /Suflarea ţi-i de gheată.</div><br />
<br /><div>Mi-e dor de tine, soare,/ De razele-ţi fierbinţi,</div><br />
<br /><div>De roua de pe floare,/Ce-o sorbi cand o săruţi.</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Mi-e dor s-aud cântând/ Tot păsăretu-n cor</div><br />
<br /><div>Şi-alături şopotind /Năvalnicul izvor.</div><br />
<br /><div>Mi-e dor de curcubeul /Pe-un cer nemărginit,</div><br />
<br /><div>De crinul cu parfumul /Ce-n taină m-a vrăjit.</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Mi-e dor de tine,DOR,/Ce arzi in foc şi pară,</div><br />
<br /><div>Că m-ai lăsat să "mor",/De fapt,a câta oară?!</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>G.Epure.30 aug.2008(40 zile de la moartea mamei)</div><br />
<br /><div>+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++</div><br />
<br /><div>-PENTRU TINE-</div><br />
<br /><div>--------------------</div><br />
<br /><div>Cu trupul tău micuţ şi blând/ În viaţa mea ai apărut</div><br />
<br /><div>Am încercat ca să te uit /Dar pân'acum n-am reuşit</div><br />
<br /><div>În părul tău zăresc scântei/ De fir de-argint ce luminează</div><br />
<br /><div>Inima mea de câte ori,/Privirea mea spre tine-i trează</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>La început n-aveam curaj /Mereu să mă gândesc la tine</div><br />
<br /><div>Dar de atunci şi până azi /Iubirea mă susţine</div><br />
<br /><div>Nicicând eu nu te voi uita/ Frumoasă-ntre frumoase</div><br />
<br /><div>Deaceea inimioara mea /De tine nu se lasă</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Iar dacă nu eşti de acord/ Cu-aceste gânduri scrise</div><br />
<br /><div>Fă aşa ca al tău gând /Spre mine să îndrepte</div><br />
<br /><div>Un potop de-njurături /Sau vorbe mai alese</div><br />
<br /><div>Să nu mai umblu prin străini /De mine să nu-ţi pese!!!!!!</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Gh.Epure. 20 iulie 1982.(unei foste iubiri)</div><br />
<br /><div>-----------------------------------------------------------------.</div><br />
<br /><div>SCRISOARE LUI ŞERBAN AVANU</div><br />
<br /><div>--------------------------------------------</div><br />
<br /><div>Anii au trecut in goană/Şi ne-am despărţit de şcoală</div><br />
<br /><div>Iar când ne vom re-ntâlni/Noi cu drag ne-om aminti</div><br />
<br /><div>Că am fost prieteni buni/De şcoala-n STRADA ,,CETINI"</div><br />
<br /><div>Unde noi voie aveam/Doar să ne uităm pe geam</div><br />
<br /><div>Şi în spate de cantină/Unde ne dădea mâncare bună!!</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Era-n anul 1963/Acum suntem în 1983</div><br />
<br /><div>Când din nou ne-am întâlnit/Şi pe loc ne-am amintit</div><br />
<br /><div>Ce repede au trecut/Anii de copilărie </div><br />
<br /><div>Foarte dragi mie şi ţie!!</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>După-un an de învătat/In marele oraş BÂRLAD</div><br />
<br /><div>La ZORLENI ne-a detaşat/Unde am continuat</div><br />
<br /><div>Până şcoala-am terminat.</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Au trecut încă doi ani/Ne-am facut doi băietani</div><br />
<br /><div>Noi cu gândul tot la fete/Mai uitam ce scrie-n carte.</div><br />
<br /><div>Dar gândul nostru era/În oraş la cinema</div><br />
<br /><div>Că ştiam ce film rulează/Să fugim după amiază</div><br />
<br /><div>Fără să mai stăm la masă/S-ajungem devreme-acasă!!!</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Sper că nici tu n-ai uitat/Viaţa noastră-n internat</div><br />
<br /><div>Când eu eram de planton/Şi nu mâ lăsa-i să-adorm</div><br />
<br /><div>Că amândoi în pat dormeam/Şi de-abia mai încăpeam.</div><br />
<br /><div>Până când venea vacanţa/Noi ne sculam dimineaţa</div><br />
<br /><div>Şi-atunci când vacanţa vine/Si eu mă despart de tine</div><br />
<br /><div>Cu regrete şi suspine/Pentru a noastră despărţire!!</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Insă nu credeam vreodată/Că vom fi viaţa toată</div><br />
<br /><div>Despărţiţi pe totdeauna/Cum e soarele şi luna</div><br />
<br /><div>Poate că nu-i prea târziu/Şi aceasta n-o mai ştiu</div><br />
<br /><div>Dacă ne-om mai întâlni/Şi la fel ne vom iubi!!!</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Pe mama ta când o vedeam/De tine o întrebam</div><br />
<br /><div>Ce mai faci,pe unde eşti,/Când mai vi-i pe la Iveşti</div><br />
<br /><div>Că pe la Caransebeş/Câmpul este cu mult şes</div><br />
<br /><div>Nu ca în Moldova noastră/Cu câmpuri mai mult pe coastă!!</div><br />
<br /><div>-epilog-</div><br />
<br /><div>Tu prietenul meu drag/Când mai vii pe la BÂRLAD</div><br />
<br /><div>Şi în drumul spre IVEŞTI/TE ROG SĂ NU MĂ OCOLEŞTI!!!</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Gh.Epure. 15 oct.1983-Bârlad</div><br />
<br /><div>---------------------------------------------------------------------------</div><br />
<br /><div>ZIUA SATULUI GAVAN-6 August 2009</div><br />
<br /><div>-----------------------------------------------------</div><br />
<br /><div>6 AUGUST!Mare sarbatoare, Familii se strâng cu mic cu mare</div><br />
<br /><div>Asa-i lasat din mosi-stramosi Sa ne-adunam cu totii frati frumosi!!!</div><br />
<br /><div>E limpede ca timpul a trecut în zbor Pe-aripi de munca si de sarbatoare</div><br />
<br /><div>Dar vaiii!! suntem cu totii plini de dor, Ca MAMA nu mai este,sa ne iasa-n cale!!!! </div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Cândva aceasta zi era prea sfânta Ca ne-aduna pe toti acasa</div><br />
<br /><div>Si astazi e la fel de sfânta Iar eu stau singur,la parinti în casa,</div><br />
<br /><div>De dimineata-n zorii zilei Eu cu speranta m-am trezit </div><br />
<br /><div>Ca î-mi vor sosi musafirii Ca pentru ei m-am pregatit </div><br />
<br /><div>Trecu o ora si-apoi trei, Trecu-se ziua jumatate</div><br />
<br /><div>La casa parinteasca asteptând Poate-o veni vreo sora sau vreun frate; </div><br />
<br /><div>Doar 3 tigani de la famfaraMai canta prin sat,ziua toata</div><br />
<br /><div>Ca a trecut si timpul lorCand 12 erau odata.</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Eram tânar cu sperantaSi-aveam 17 ani </div><br />
<br /><div>Plecasem în lumea mareLa Constanta plina de soare!!</div><br />
<br /><div>De-abia asteptam sa vina odataZiua de 6 AUGUST : una-n an</div><br />
<br /><div>Sa ma duc în goana mareLa parintii din GAVAN !!!!</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Azi când MAMA nu mai esteChiar si TATA parca nu-i, </div><br />
<br /><div>A ramas doar o poveste Sarbatoarea satului!!!</div><br />
<br /><div>Si daca anii au trecut Cu bucurii si cu tristeti,</div><br />
<br /><div>Eu am ramas cu-acelasi dor De casa parinteasca am fior,</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Va cred ca fiecare aveti treabaSi aveti si voi ai vostri copii,</div><br />
<br /><div>Dar vine timpul ca odata,Ve-ti veni si nimic nu ve-ti mai gasi,</div><br />
<br /><div>Caci CASA DULCE PARINTEASCA Unde cu totii am crescut,</div><br />
<br /><div>Si nimeni n-o sa va recunoasca Fiindca demult n-ati mai venit.</div><br />
<br /><div></div><br />
<br /><div>Va plânge poarta încuiataChiar si prispa darâmata</div><br />
<br /><div>Asteptând stapânii casei Cu lucrurile MAMEI si TATEI RAMASE!!!!!</div><br />
<br /><div>Gh.Epure. Gavan (06-08-2009)</div>lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-60392592581325581992011-06-14T13:24:00.003+03:002011-06-14T13:37:42.969+03:00NOPŢI ÎN GĂVAN<strong><em><span style="font-family:Arial;">La casa fără lacăt doar luna de mai vine</span></em></strong><br /><strong><em><span style="font-family:Arial;">S-o cerceteze-n treacăt în nopţile senine.</span></em></strong><br /><strong><em><span style="font-family:Arial;">Perdelele-nvechite atarnă într-o parte</span></em></strong><br /><strong><em><span style="font-family:Arial;">Ca aripi ostenite,la geamurile sparte.</span></em></strong><br /><br /><strong><em><span style="font-family:Arial;">Doar şoareci ţin soborul,ungherelor uitate</span></em></strong><br /><strong><em><span style="font-family:Arial;">Paianjeni ţes covorul,uitarii-ntunecate</span></em></strong><br /><strong><em><span style="font-family:Arial;">Şi-aceeaşi armonie de greieri trist rasună</span></em></strong><br /><strong><em><span style="font-family:Arial;">În casa cea pustie sub farmecul de luna.</span></em></strong><br /><strong><em><span style="font-family:Arial;">09 sept 2008ora 23,30 la 50 zile de când SF,MEA MAMĂ a plecat în stele !!!!</span></em></strong>lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-11089747323053197232011-06-14T00:54:00.000+03:002011-06-14T00:54:05.527+03:00Bunelul la vie<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoa0b8SmcGI3HxTijMAOjRrr0TrOK-Mc4oa29_a1pt2hcFviaX1g4EQlFZIXnk48RZlcIWiaXUxuf6hEt9dRuSPDlmjOajpXsuZHqkbGz3cJt4X3Fx6gtBmrhB-LW-z9fDzxKdAXpoqdKW/s1600/Epure-la+vie.jpg" imageanchor="1" style=""><img border="0" height="135" width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoa0b8SmcGI3HxTijMAOjRrr0TrOK-Mc4oa29_a1pt2hcFviaX1g4EQlFZIXnk48RZlcIWiaXUxuf6hEt9dRuSPDlmjOajpXsuZHqkbGz3cJt4X3Fx6gtBmrhB-LW-z9fDzxKdAXpoqdKW/s200/Epure-la+vie.jpg" /></a></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-50012160284147836802011-06-13T21:44:00.000+03:002011-06-13T22:11:05.381+03:00Amintiri din copilărieLa căsuţa dintre flori<br />Am crescut cinci frăţiori<br />Soarta ne-a împrăştiat<br />Prin lume ne-a aruncat,<br />Sa găsim unde-i mai bine<br />Şi să câştigăm o pâine.<br />2<br />Când ne gândim la părinţi<br />Ne vedem cu toţii mici<br />Şi ne amintim cu drag<br />Cum ieşeau părinţi-n prag,<br />3<br />Şi ne căinam cu dor<br />Ne strângeam la sânul lor<br />Ne dădeau sfaturi,poveţe<br />Şi ce-aveau ca să ne-nveţe!<br />4<br />Aş mai vrea măcar odată<br />Să-i mai văd ieşind în poartă<br />Să ne spună:bun venit!!!<br />În ograda ce-am crescut;<br />5<br />Pe măicuţa tot certând,<br />Tata scrânciobul făcând,<br />Pentru cei cinci fraţiori<br />Care sunt depărtişori...<br />6<br />PĂRINŢII NU NI-I UITĂM<br />ORIŞIUNDE NE DUCEM<br />NE-AMINTIM DE CASA LOR<br />CARE ACUMA-I NUMAI DOR !!!!!<br />06 august 2006.lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5384377479284881761.post-76475986294909520132011-06-13T11:55:00.000+03:002011-06-13T12:44:12.886+03:00Dragi prieteni !!!<strong><em>Acum, când am intrat şi eu în rândul blogerilor, vă spun un bun venit şi sper sa nu vă dezamăgesc. Voi căuta să nu supăr pe nimeni!! Vă multumesc anticipat pentru vizitele dv. Aştept sugestii din partea celor care mă cunosc cât şi de la cei care nu mă cunosc. Orice început e greu dar cu perseverenţa se poate ajunge pe culmi foarte înalte. Vă multumesc!!!<br />
Gheorghita Epure</em></strong><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4DBRxsBwlrYt4Yxj7u5BuXCXo1eXtxRGIZyqoaCZAjiPTAPnDJAxkcrMhm7bwe1jVfS_XsSi1C54rSdBvzhAmhCdjysGHv1_yMlSaO8rCjEuXYX9yijWuFP0PUz8VNtuDBsYEsoYmnp21/s1600/Picture+034-1.jpg" imageanchor="1" style=""><img border="0" height="120" width="115" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4DBRxsBwlrYt4Yxj7u5BuXCXo1eXtxRGIZyqoaCZAjiPTAPnDJAxkcrMhm7bwe1jVfS_XsSi1C54rSdBvzhAmhCdjysGHv1_yMlSaO8rCjEuXYX9yijWuFP0PUz8VNtuDBsYEsoYmnp21/s200/Picture+034-1.jpg" /></a></div>lei5parahttp://www.blogger.com/profile/07813002643252207049noreply@blogger.com0